La finalul lunii noiembrie, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial (Ordin al ministrului sănătăţii nr. 1582 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi în unităţile de învăţământ preuniversitar), Ministerul Sănătăţii a completat prevederile referitoare la modul în care vor fi marcate alimentele la care au acces copiii în unităţile de învăţământ, cât şi recomandările generale pentru alimentaţia sugarilor şi copiilor. Ordinul introduce şi sancţiuni care pot fi date de inspectorii sanitari din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, precum şi din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Noul act normativ precum şi cel modificat înlocuiesc ordinul 1563/2008 şi au apărut în urma propunerilor de actualizare pe care Asociaţia SAMAS, prin programul Sănătos de mic, şi Colegiul Dieteticienilor din România le-au făcut încă din anul 2018. Aceste propuneri au fost dezbătute într-un grup de lucru la care au participat şi reprezentanţi ai Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, precum şi din Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Completări importante aduse ordinului iniţial:
- Ordinul clarifică cum sunt împărţite alimentele şi băuturile oferite copiilor din colectivităţi conform grupelor alimentare: fructe şi legume, cereale, produse din cereale şi care conţin amidon, lapte, derivate din lapte şi alternative, carne, produse din carne şi alternative. În fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca «A se servi cel mai des», «A se servi ocazional» şi «Nerecomandat a se servi».
- În cazul alimentelor recomandate „ocazional” – alimentele din această categorie au conţinut mai mare de grăsimi, zahăr sau sare adăugate şi/sau cantităţi reduse de nutrienţi esenţiali – numărul de porţii premise creşte de la 3 la 7, calculate cumulat din toate listele din această categorie.
- Sunt actualizate recomandărilor referitoare la necesarul energetic, aliniate la recomandările europene actuale: se recomandă scăderea necesarului energetic la toate grupele de vârstă, se include noţiunea de „necesar mediu” şi „variaţii posibile în funcţie de caracteristicile grupului”.
- Sunt actualizate recomandările pentru macronutrienţi (carbohidraţi, lipide, proteine) pentru a fi în concordanţă cu necesarul de energie şi se recomandă scăderea necesarului la toate grupele de vârstă: cu aproximativ 15-20% mai reduse faţă de cele existente şi utilizate în meniurile grădinţelor şi şcolilor.
- În primele luni de viaţă, laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hrănirea sugarului; în cazul în care alăptarea nu este posibilă, alternativa o reprezintă formulele de început care trebuie să respecte prevederile Uniunii Europene în ceea ce priveşte cerinţele specifice privind compoziţia şi informarea pentru formulele de început.
- La sugarul până la 6 luni alimentaţia este exclusiv lactată, prin alăptare la sân, conform OMS şi UNICEF. În absenţa posibilităţii de alăptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislaţia europeană. Nu este necesară suplimentarea cu apă sau lichide.
- Se recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naţionale.
- Diversificarea alimentaţiei se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandărilor ESPGHAN şi OMS. Pentru sugarii cu risc crescut de alergii poate fi justificată începerea alimentaţiei complementare, începând de la 4 luni, cu introducerea graduală şi atent supravegheată a alimentelor potenţial alergene, precum ouă şi arahide
- Ordinul prevede clar că „alimentaţia copilului în vârstă de 1-3 ani trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază şi subgrupele alimentare (…). La această vârstă copilul dobândeşte obiceiuri sănătoase privind alimentaţia şi se formează anumite preferinţe gustative.” Astfel, la mesele principale se recomandă alimente din cel puţin patru grupe de bază, iar la gustări, din cel puţin 2-3 grupe, astfel încât alimentaţia să fie cât mai diversificată şi variată. Se recomandă să se asigure o proporţie adecvată între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparative cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr. Recomandarea Ministerului Sănătăţii este de a se evita la aceste vârste alimentele dulci, cu zahăr adăugat, sucurile carbogazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mâncărurile prăjite, sărate, precum şi alimentele care prezintă risc de aspiraţie, cum ar fi nucile, seminţele, stafidele, fructe cu sâmburi, care trebuie date copiilor doar dacă sunt tocate, mărunţite sau pasate.
„Actualizarea prevederilor în baza cărora se alcătuieşte un meniu echilibrat în grădiniţe a fost un demers necesar şi util pentru creşterea sănătoasă a generaţiilor viitoare şi marchează un moment important în munca noastră din programul Sănătos de mic, în care lucrăm 360 de grade, cu profesionişti din grădiniţe, părinţi, copii şi familia extinsă, pentru a preveni riscul de obezitate infantilă şi a crea bune obiceiuri alimentare”, declară Simona Retea, director al programului Sănătos de mic derulat de Asociaţia SAMAS.
„Prin noul act normativ, se asigură o aliniere la standardele europene actuale privind nutriţia, îmbunătăţindu-se astfel calitatea alimentaţiei în instituţiile de învăţământ, dar şi modul în care părinţii abordează meniurile copiilor acasă. Prin reevaluarea recomandărilor privind aportul energetic, necesarul de nutrienţi, prin definirea clară a porţiilor alimentare şi introducerea recomandărilor pentru hidratare, acest Ordin contribuie la sănătatea copiilor şi la o educaţie nutriţională mai eficientă. Totodată, clarificarea categoriilor de specialişti implicaţi şi actualizarea denumirilor instituţiilor reflectă o adaptare necesară la realităţile actuale ale sistemului de sănătate” − explică Dr. Diana Voican, medic pediatru şi director medical al programului Sănătos de mic.
Conform ordinului anterior, Ministerul Sănătăţii stabilise deja o listă completă de alimente care trebuie evitate sau servite rar şi în cantităţi mici în alimentaţia copiilor. Printre acestea:
A. alimente sărace în nutrienţi şi bogate în zaharuri şi grăsimi care nu vor fi servite copiilor:
- băuturi aromate de fructe; prăjituri, gogoşi, plăcinte, frişcă din comerţ; bomboane (inclusiv cele gumate), jeleuri, acadele, caramele, bezele; ciocolată; deserturi îngheţate (de exemplu: îngheţată, tort de îngheţată); ulei de cocos; untură; ulei de palmier; murături cu conţinut crescut de sare; chipsuri (de cartofi, de legume), tortilla, sărăţele, salatini, covrigei, pufuleţi, nachos.
B. Alimente cu risc de sufocare (nu vor fi servite copiilor cu vârsta sub 4 ani)
- alimentele tari, mici, rotunde, netede şi lipicioase pot provoca sufocarea copiilor mici; peşte cu oase; gumă de mestecat. Alimente cu texturi fibroase (de exemplu: ţelină, ananas) vor fi servite doar tocate mărunt; legume sau fructe tari, crude, tăiate felii subţiri sau răzuite; unturi din fructe oleaginoase (de exemplu, unt de arahide), doar întins subţire pe pâine; fructe oleaginoase mai mari decât seminţele de susan se servesc doar tocate sau mărunţite; struguri întregi şi roşii cherry doar tăiate în sferturi.
C. Alimente cu risc pentru siguranţă alimentară
- laptele nepasteurizat; brânzeturi şi iaurturi din lapte nepasteurizat (de exemplu: brie, camembert, roquefort şi gorgonzola etc.); peşte afumat la rece; ouă crude sau insuficient gătite; preparate care conţin următoarele: îngheţată, mousse, maioneză şi sosuri; carne preparată termic insuficient; fructe de mare, crustacee sau peşte crude; suc sau cidru nepasteurizat; băuturi energizante.
Obezitatea infantilă, la cote alarmante
Reglementările ordinelor 1582 şi 541 vin în contextul în care, în România, obezitatea infantilă este la cote alarmante. Cel mai recent studiu despre starea de sănătate a copiilor români, Studiul de evaluare a sănătăţii copiilor şi tinerilor cu vârsta de 1-24 ani, realizat în parteneriat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), Directoratul Norvegian de Sănătate, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” (INSMC) şi Biroul de ţară al OMS pentru România, arată că:
- 40,4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 19 ani sunt supraponderali sau obezi (20,2% dintre copiii în vârstă de peste 5 ani sunt supraponderali şi 20,2% obezi (criteriu OMS);
- 1 din 3 copii consumă zilnic alimente bogate în grăsimi saturate (nesănătoase), dulciuri procesate şi gustări sărate;
- Mai mult de 25% dintre copiii din ciclul primar nu participă la ore de educaţie fizică.
Despre Asociaţia SAMAS
Din 2013, SAMAS activează în domeniul prevenţiei şi al educaţiei pentru sănătate. Activitatea asociaţiei este dedicată profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi părinţilor, deopotrivă. Asociaţia SAMAS formează profesionişti din domeniul sănătăţii şi cel educaţional, pentru ca aceştia să-i poată ajuta pe părinţi să ia cele mai bune decizii pentru sănătatea copiilor, şi derulează programe sociale menite să combată mortalitatea infantilă (Cutia Bebeluşului) şi să reducă riscul de obezitate infantilă (Sănătos de mic).
Despre programul Sănătos de mic
Iniţiat în 2017 de către Asociaţia SAMAS şi Danone România, Sănătos de mic îşi propune să reducă riscul de obezitate infantilă şi să formeze obiceiuri alimentare sănătoase, printr-un program naţional de educaţie nutriţională în grădiniţe. Sănătos de mic include activităţi de formare în nutriţia sănătoasă a copilului pentru cadre didactice şi medicale din grădiniţe, ateliere de gătit sănătos pentru părinţi şi copii, conferinţe cu specialişti şi elaborarea de materiale-resursă. Până acum, 489 de grădiniţe de stat s-au înscris în program şi 998 cadre didactice şi medicale au fost formate gratuit în nutriţia preşcolarului, pe platforma cursuri.sanatosdemic.ro.
