Cancerul de sân continuă să aibă un impact major asupra sănătăţii femeilor la nivel mondial. O parte semnificativă din povara bolii este asociată cu factori de stil de viaţă care pot fi modificaţi, potrivit celui mai amplu studiu realizat până în prezent.
Cancerul de sân este cel mai frecvent diagnosticat cancer în rândul femeilor, iar numărul cazurilor la nivel mondial ar putea depăşi 3,5 milioane până în 2050, potrivit unor cercetări recente. În Statele Unite, una din opt femei va fi diagnosticată cu cancer de sân pe parcursul vieţii.
În ţările cu venituri ridicate, decenii de investiţii în programe de screening, depistare precoce şi tratament au dus la o scădere de aproape 30% a mortalităţii prin cancer de sân între 1990 şi 2023. În schimb, în ţările cu cele mai mici venituri din lume, tendinţa este opusă: decesele cauzate de cancerul de sân aproape s-au dublat în aceeaşi perioadă, potrivit unui studiu publicat luni, în numărul din martie al revistei Lancet Oncology
Studiul a utilizat date din registre populaţionale de cancer pentru a realiza o analiză detaliată a cancerului de sân şi a factorilor de risc asociaţi.
Cercetarea a inclus date colectate între 1990 şi 2023 din 204 de ţări. Aceste date au fost folosite şi pentru estimarea tendinţelor până în anul 2050.
Analiza realizată de cercetători din cadrul Studiul Global Burden of Disease privind cancerul de sân (Global Burden of Disease Study Breast Cancer) arată că numărul cazurilor noi de cancer de sân la femei ar putea creşte la nivel global cu o treime, de la 2,3 milioane în 2023 la peste 3,5 milioane în 2050.
Rata mortalităţii, ajustată pentru a ţine cont de diferenţele de vârstă ale populaţiei între ţări, a scăzut cu aproape 30% în statele cu venituri ridicate între 1990 şi 2023, dar a crescut cu aproximativ 99% în ţările cu venituri mici în aceeaşi perioadă. În acelaşi interval, rata diagnosticărilor în ţările cu venituri mici a crescut cu 147%.
Kayleigh Bhangdia, de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din cadrul Universităţii Washington, autor principal al studiului, a declarat că povara cancerului de sân se mută tot mai mult către ţările cu venituri mici şi medii, unde diagnosticul este adesea stabilit în stadii mai avansate, accesul la îngrijiri de calitate este limitat, iar ratele de deces sunt mai ridicate.
Aproximativ 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân la nivel mondial în 2023, iar 764.000 au murit din această cauză, potrivit studiului. Aproape unul din patru cancere diagnosticate la femei în acel an a fost cancer de sân.
Creşterea cancerului de sân la femeile aflate în premenopauză
În 2023, femeile cu vârsta de 55 de ani sau peste au avut de trei ori mai multe cazuri noi comparativ cu cele cu vârste între 20 şi 54 de ani, respectiv 161 de cazuri la 100.000 de femei faţă de 50 la 100.000, la nivel mondial.
Totuşi, rata cazurilor noi a crescut în rândul femeilor cu vârste între 20 şi 54 de ani (cu 29%) din 1990, în timp ce la femeile mai în vârstă nu s-au înregistrat modificări semnificative.
Aceste diferenţe pot reflecta schimbări în structura pe vârste a populaţiei, precum şi variaţii ale factorilor de risc, care diferă între femeile aflate în premenopauză şi cele în postmenopauză.
Impactul factorilor de risc nmodificabili
În 2023, 28% din povara globală a cancerului de sân, echivalentul a 6,8 milioane de ani de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate, boală sau deces prematur, a fost asociată cu şase factori de risc potenţial modificabili.
Mai mult de un sfert din anii de viaţă sănătoasă pierduţi prin cancer de sân sunt legaţi de factori precum consumul de carne roşie şi fumat.
Consumul ridicat de carne roşie a avut cel mai mare impact, fiind legat de aproape 11% din totalul anilor de viaţă sănătoasă pierduţi.
A urmat fumatul, inclusiv expunerea la fumatul pasiv, cu 8%, glicemia crescută cu 6%, indicele de masă corporală (IMC) ridicat cu 4%, iar consumul ridicat de alcool şi nivelul scăzut de activitate fizică cu câte 2% fiecare.
Autorii arată că menţinerea unui stil de viaţă sănătos, care include renunţarea la fumat, activitate fizică suficientă, reducerea consumului de carne roşie şi menţinerea unui IMC în limite normale, ar putea preveni peste un sfert din anii de viaţă sănătoasă pierduţi prin cancer de sân la nivel mondial.
Datele sunt în concordanţă cu cercetări anterioare realizate de Cancer Research UK, care au arătat că peste patru din zece cazuri de cancer din Regatul Unit ar putea fi prevenite prin modificări ale stilului de viaţă.
Reprezentanţi ai organizaţiilor din domeniu subliniază că prevenţia rămâne un instrument esenţial pentru reducerea incidenţei cancerului de sân, în condiţiile în care un număr semnificativ de cazuri la nivel mondial este asociat cu factori prevenibili precum fumatul, excesul în greutate şi consumul de alcool.
Ce poţi face pentru a reduce riscul de cancer de sân
Deşi studiul reprezintă în principal un apel la acţiune pentru schimbări la nivelul sănătăţii la nivel mondial, specialiştii oferă şi recomandări pentru persoanele care doresc să îşi reducă riscul de cancer de sân.
Cea mai eficientă modificare a stilului de viaţă este limitarea consumului de carne roşie, urmată de renunţarea la fumat, controlul glicemiei, menţinerea unei greutăţi corporale în limite normale, reducerea consumului de alcool şi menţinerea unui nivel adecvat de activitate fizică.
Totuşi, „modificările stilului de viaţă nu pot elimina complet riscul de cancer de sân”.
Grupul de lucru pentru servicii preventive din Statele Unite (US Preventive Services Task Force) recomandă în prezent ca femeile să efectueze o mamografie o dată la doi ani, începând cu vârsta de 40 de ani şi până la 74 de ani.
Persoanele îngrijorate în privinţa cancerului de sân sau cele cu risc crescut, cum ar fi cele cu antecedente familiale de cancer mamar sau obezitate, ar trebui să discute cu medicul de familie.
Autopalparea sânilor, recomandată pe scară largă în trecut, nu mai face parte din ghidurile standard, potrivit specialiştilor.
„Pentru că multe femei observă modificări ale sânilor legate de ciclul menstrual, care nu au legătură cu cancerul de sân, nu se mai recomandă efectuarea lunară a autopalpării la domiciliu”, a explicat pentru CNN dr. Kamal Menghrajani, oncolog la Massachusetts General Hospital, care nu a fost implicată în studiu.
Totuşi, femeile ar trebui să fie atente la apariţia unui nodul nou sau a unei mase palpabile la nivelul sânului, precum şi la modificări mai subtile ale pielii sânului, ale mamelonului sau ale formei generale a sânului, a subliniat autorul principal senior al studiului, dr. Lisa Force, profesor asistent la Institute for Health Metrics and Evaluation din cadrul University of Washington School of Medicine.
Nu orice schimbare indică un cancer, însă orice diferenţă inexplicabilă ar trebui discutată cu un medic, a adăugat aceasta.
„Pentru majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de sân în Statele Unite, boala este depistată prin mamografie. Respectarea programului de screening este, în realitate, cel mai important lucru pe care îl pot face”, a mai adăugat dr. Menghrajani.
