Mesaj al preşedintelui CNAS: Am început analizele premergătoare introducerii plăţii pe performanţă pentru spitale!
„Am dat startul întâlnirilor de lucru în care, la aceeaşi masă cu echipele de conducere ale spitalelor, analizăm cum introducem plata în funcţie de performanţă în unităţile medicale publice.
M-am întâlnit astăzi, la Târgu Mureş, cu colegii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, Spitalul Clinic Judeţean Mureş şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant, alături de care am discutat cum se aplică punctual mecanismul prin care punem performanţa pe primul loc. Au fost discuţii sincere, cu exemple concrete, dar şi cu multă deschidere pentru schimbare.
Întâlnirea de azi a venit după discuţiile pe care le-am avut, tot săptămâna aceasta, cu echipele de conducere ale unor spitale importante din Bucureşti: Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Foişor, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. C. Paulescu” şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”. Şi acolo am găsit aceeaşi deschidere de a contribui la un sistem sanitar mai eficient şi mai predictibil.
Cuplarea influenţelor salariale cu activitatea spitalelor este, poate, cel mai important pas spre un sistem medical care îşi foloseşte corect resursele, care plăteşte efortul şi responsabilitatea faţă de pacienţi.
În zilele următoare vom pune în transparenţă Hotărârea de Guvern care pune în mişcare toate aceste schimbări prevăzute în Legea nr. 163/2025 privind măsurile din domeniul sănătăţii.
Astăzi, spitalele din România funcţionează cu două "motoare financiare": plata serviciilor medicale, cu un total de 16 miliarde lei şi influenţele salariale, care au ajuns la 17 miliarde lei. În 2015, aceste influenţe au fost o soluţie de criză, menită să oprească plecarea medicilor peste hotare. Dar, în timp, acestea au făcut ca unele spitale să depindă mai mult de banii "garantaţi", decât de serviciile pe care ar trebui să le ofere pacienţilor.
Noul sistem de plată se bazează pe cinci indicatori clari, care reflectă activitatea reală a spitalelor, inclusiv rata de ocupare a paturilor şi ponderea influenţelor salariale în buget. Spitalele mari, cele care duc greul cazurilor complicate, trebuie sprijinite mai mult, iar acolo unde secţiile sunt aproape goale, vom ajuta managementul să reorganizeze structura astfel încât spitalul să răspundă mai bine nevoilor din comunitate.
Le punem la dispoziţie şi un instrument nou: consorţiile de contractare. Spitalele mici vor putea colabora cu cele mari, atât din punct de vedere medical, cât şi administrativ, ca să economisească bani şi să trateze mai mulţi pacienţi. E o soluţie simplă, corectă şi cerută de sistem de ani buni.
La rectificarea bugetară, Guvernul a reconfirmat că Sănătatea rămâne o prioritate. Cei 2,4 miliarde lei în plus permit CNAS să închidă anul fără blocaje majore, iar întârzierile la plata concediilor medicale au fost reduse masiv, de la trei ani la un interval de câteva luni.
Măsurile de eficientizare din Sănătate produc deja rezultate. Plata în funcţie de performanţă, reorganizarea spitalelor şi responsabilitatea în cheltuirea banului public sunt etape obligatorii către un sistem medical în care pacienţii beneficiază de servicii mai bune şi mai multe.
Vom continua aceste întâlniri în decembrie. Eu şi colegii din CNAS rămânem alături de managerii de spitale care au nevoie de sprijin, de claritate şi de motivaţie pentru a deveni mai performanţi”.
Conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan
Preşedintele CNAS
