România rămâne ţara cu cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin în UE: experţi şi decidenţi cer acţiuni rapide pentru prevenţie, vaccinare şi screening

România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situaţii de sănătate publică din Europa: o rată a mortalităţii evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori[1], una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023[2], conform datelor OECD – şi o speranţă de viaţă sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei[3]. În plus, prevenţia rămâne subfinanţată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.[4]

În acest context, miercuri, 19 noiembrie, a avut loc Conferinţa „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenţie. Screening, Vaccinare şi Educaţie”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii - un proiect Point PA&PR, susţinut de MSD şi Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor, experţi medicali, organizaţii profesionale şi societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenţie şi extinderea accesului femeilor la servicii medicale esenţiale.

Datele prezentate în cadrul conferinţei confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente şi aplicate:

• În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane[5]. Deşi acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendinţă ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge ţintele de vaccinare din Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului (30% în 2025 şi 40% în 2030) şi din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) - ţinte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% iniţiere tratament în stadiu incipient)
• În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depăşit 1700[6], ceea ce indică o creştere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală.
• România are cea mai mare incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030.

Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Iniţiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanţi în cele 6 întâlniri regionale şi a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024.

Nicoleta Pauliuc, Preşedinte, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:

„Astăzi avem oportunitatea de a transforma prevenţia într-o prioritate reală. Nu ne mai permitem ca România să rămână ţara cu cea mai mare mortalitate evitabilă şi cu cea mai scăzută rată de screening pentru cancerul de col uterin. Avem deja instrumentele legislative şi medicale – ceea ce ne lipseşte este aplicarea unitară şi o comunicare clară către populaţie. Sănătatea femeii este un indicator al sănătăţii întregii societăţi, iar acest lucru trebuie să se reflecte în politici publice consecvente şi sustenabile.”

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Preşedinte, Comisia pentru Sănătate – Senatul României:

„Vaccinarea anti-HPV şi testarea HPV sunt cele două instrumente care pot schimba fundamental epidemiologia cancerului de col uterin în România. Dar pentru a avea impact, ele trebuie să fie accesibile, integrate şi predictibile. Avem datoria să ajungem la cele trei ţinte stabilite la nivelul OMS: 90% vaccinare, 70% screening, 90% tratament, dacă vrem ca această boală să nu mai fie o condamnare pentru femeile din România.”

Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Preşedinte, Comisia pentru Sănătate şi Familie – Camera Deputaţilor:

„Extinderea gratuităţii vaccinării anti-HPV până la 26 de ani şi compensarea parţială pentru femeile până la 45 de ani reprezintă un progres esenţial. Următorul pas este integrarea coerentă a vaccinării şi screening-ului în pachetele de prevenţie, astfel încât medicii de familie să poată recomanda şi realiza aceste servicii simplu şi eficient. Investiţia în prevenţie nu este un cost – este cea mai eficientă formă de protecţie a sănătăţii publice.”

Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:

„Femeile au nevoie de acces real, nu doar de prevederi pe hârtie. Noile reglementări din 2024 reprezintă un progres, dar implementarea lor trebuie sprijinită prin informare, claritate şi coordonare. Vom continua să lucrăm cu instituţiile şi profesioniştii din sănătate pentru a pentru a implementa politici publice centrate pe prevenţie şi echitate, astfel încât toate femeile care doresc să-şi investigheze starea de sănătate să o poată face cu uşurinţă. Reamintesc tuturor medicilor şi furnizorilor publici şi privaţi care acorda servicii in sistemul de asigurări sociale de sănătate, că au obligaţia legală să acorde toate serviciile din pachetele de bază şi minimal, conform contractului semnat cu Casa de Asigurări de Sănătate.”

Declaraţie Comună şi direcţii de acţiune

La finalul conferinţei, participanţii au adoptat o Declaraţie Comună, care include recomandări privind:

• includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate;
• dezvoltarea unui mecanism naţional de monitorizare a serviciilor de prevenţie;
• extinderea programelor de screening populaţional;
• facilitarea vaccinării în farmacii pentru populaţia adultă;
• întărirea comunicării publice privind prevenţia primară şi secundară;
• colaborare interinstituţională pentru reducerea inegalităţilor în accesul la sănătate.

Despre Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii:

Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers naţional lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esenţiale, prevenţie, educaţie pentru sănătate şi politici publice moderne şi sustenabile. Până în prezent, iniţiativa a implicat peste 400 de profesionişti, decidenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile din întreaga ţară. Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii este un proiect Point PA&PR, susţinut de MSD şi Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA.