Ne exprimam profunda îngrijorare referitor la declaraţiile domnului preşedinte Nicuşor Dan, prin care sugerează redirecţionarea fondurilor din sănătate şi educaţie către industria de apărare – „o parte din bani o să-i luăm de la sistemul de sănătate, de la învăţământ! Teoretic e stupid, dar în condiţiile astea asta trebuie să facem” – reprezintă nu doar o eroare de strategie, ci o ameninţare la adresa vieţilor a milioane de români.
Deşi susţinem angajamentul României faţă de NATO şi necesitatea investiţiilor în securitatea naţională, considerăm că utilizarea fondurilor destinate sănătăţii ca pe o sursă de finanţare este nu doar "teoretic stupid", ci şi profund iresponsabil şi periculos.
Primul Barometru al Bunăstării arată un scor de doar 6,91 din 10 pentru România, plasând ţara sub Polonia, Slovacia şi Ungaria. Raportul identifică domeniile pe care declaraţia le propune ca surse de tăieri – sănătatea şi educaţia – drept cele mai vulnerabile şi cele care necesită reforme accelerate.
România se confruntă cu cele mai mari dificultăţi dintre toate cele 3 dimensiuni analizate: prevenţie deficitară, factori de risc ridicaţi, probleme majore în sănătatea mintală şi acces redus la servicii. Reducerea investiţiilor în acest sector va adânci decalajele faţă de alte state europene, care au obţinut scoruri mai ridicate la bunăstare.
Raportul „Health at a Glance 2025” al OECD arată că, în medie, ţările OECD alocă 11,5% din PIB pentru sănătate, (2,2% fiind cheltuieli out of the pocket). În contrast, România rămâne între cele mai scăzute alocări: cheltuielile României reprezintă doar 5,7% din PIB, (1,4% fiind out of the pocket).
Argumentul că sănătatea poate fi sacrificată pentru apărare ignoră realitatea cifrelor internaţionale, care demonstrează că sistemul nostru este deja sub-bugetat cronic. Faptul că alocăm finanţare sănătăţii la jumătate din media europeană demonstrează că România nu poate redirecţiona bani din bugetul sănătăţii, ci trebuie să investească masiv pentru a ajunge la un nivel minim de siguranţă europeană.
Soluţia nu e să tăiem, ci să eficientizăm. România poate creşte cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB fără să sacrifice esenţialul, prin:
Combaterea evaziunii fiscale;
Reevaluarea cheltuielilor ineficiente;
Atragerea de fonduri europene .
Domnule Preşedinte, vă îndemnăm să reconsideraţi această abordare. Nu este etic să fie redusă finanţarea sănătăţii pentru a susţine un buget militar mai mare. Guvernul trebuie să creeze o strategie echilibrată: să apere securitatea naţională, dar şi să protejeze viaţa, bunăstarea cetăţenilor printr-un sistem medical sustenabil.
Rozalina Lapadatu, Preşedinta A.P.A.A.
Marinela Debu, Preşedinta APAH-RO
Alina Comănescu, Preşedinta Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate
Rodica Molnar, Preşedinta Ascotid Mureş
Radu Ganescu, Preşedinte COPAC
Eduard Andrei Pletea, Preşedinte APAN
Iulian Petre, Director Executiv Federaţia UNOPA
