Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD), marcată în data de 18 noiembrie 2025, reprezintă o iniţiativă europeană anuală în domeniul sănătăţii, având ca obiectiv principal creşterea gradului de conştientizare privind utilizarea raţională a antibioticelor.
Tot în această lună, în perioada 18-24 noiembrie 2025 este marcată Săptămâna Mondială de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene.
Aceste evenimente atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de rezistenţa la antimicrobiene (Antimicrobial resistance – AMR), una dintre cele mai stringente şi persistente ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel global.
Antibioticele sunt medicamente esenţiale în tratarea infecţiilor bacteriene. Descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming în 1928 a marcat începutul unei noi ere în medicină. Totuşi, utilizarea excesivă, inadecvată sau nejustificată a antibioticelor a favorizat apariţia bacteriilor rezistente, reducând eficienţa acestor medicamente vitale. (1)
Rezistenţa antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă tot mai gravă la nivel global. Aceasta apare atunci când agenţii patogeni nu mai răspund la tratamentele obişnuite, făcând antibioticele şi alte medicamente antimicrobiene ineficiente. În consecinţă, infecţiile devin mai greu sau chiar imposibil de tratat, ceea ce duce la creşterea riscului de răspândire a bolilor, la cazuri de îmbolnăvire severă şi la o rată mai mare a deceselor.
Rezistenţa antimicrobiană afectează nu doar sistemul de sănătate, ci şi economia şi societatea în ansamblu, fiind nevoie de acţiuni urgente pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor şi pentru prevenirea apariţiei şi răspândirii acestor forme rezistente de infecţii. (2)
În prezent, în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European, AMR este responsabilă pentru peste 35.000 de decese anual. În fiecare an, în Europa se înregistrează aproximativ 670.000 de infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, fenomen care subliniază urgenţa acţiunilor coordonate la nivel european. (3)
România se confruntă cu o provocare semnificativă, având în anul 2021 cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană – 25,7 DDD/1000 locuitori/zi. Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a identificat AMR drept una dintre primele trei ameninţări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022. La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) promovează o abordare integrată pentru combaterea acestei probleme globale şi a elaborat o strategie internaţională de acţiune.
În acest context, România a creat un cadru naţional coordonat şi sustenabil pentru controlul AMR, prin elaborarea Strategiei Naţionale 2023–2030 pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1005/2023.
Unul dintre obiectivele majore asumate de ţara noastră este ca până în anul 2030 să reducă consumul uman de antibiotice cu 27%, contribuind astfel la protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale. (4,5)
Printre măsurile cheie se numără eliberarea antibioticelor exclusiv pe bază de prescripţie medicală, pentru cazurile în care tratamentul este justificat medical. Conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 63/2024, antibioticele pot fi eliberate fără prescripţie doar în situaţii de urgenţă, în limita unei doze maxime admise, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere completate în farmacie. Ulterior, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru obţinerea unei reţete corespunzătoare. (6)
Un raport publicat în Journal of The American Medical Association a constatat că aproximativ 30% dintre antibioticele prescrise în cabinetele medicilor, în clinici şi unităţile de urgenţă sunt inutile. Acest fapt este consecinţa utilizării antibioticelor pentru infecţii virale, împotriva cărora acestea nu sunt eficiente. (7)
AMR rămâne o ameninţare majoră la adresa medicinei moderne şi a capacităţii sistemelor de sănătate publică de a răspunde eficient bolilor infecţioase. Utilizarea abuzivă şi inadecvată a antibioticelor, atât în domeniul medical, cât şi în producţia alimentară, a accelerat această criză globală. În lipsa unor măsuri urgente şi coordonate, lumea riscă să intre într-o eră post-antibiotică, în care infecţiile obişnuite ar putea redeveni letale. Ca răspuns, Adunarea Mondială a Sănătăţii (cea mai importantă reuniune globală din domeniul sănătăţii, la care participă reprezentanţii celor 194 de state membre ale OMS, care iau decizii privind politica globală în domeniul sănătăţii), a adoptat în anul 2015 un plan de acţiune global axat pe cinci direcţii cheie:
- educaţie şi conştientizare
- cercetare şi supraveghere
- prevenirea infecţiilor
- utilizarea responsabilă a antimicrobienelor
- stimularea investiţiilor în soluţii inovatoare.
Scopul comun este menţinerea eficacităţii tratamentelor antimicrobiene şi asigurarea accesului la medicamente sigure şi eficiente.
Noi toţi suntem responsabili pentru această problemă şi putem schimba această direcţie în una care să ne asigure un viitor sigur în ceea ce priveşte utilizarea antimicrobienelor. (5,8,9)
Rezistenţa la antibiotice poate fi prevenită prin respectarea unor reguli simple:
- Respectaţi recomandările medicului atunci când urmaţi un tratament cu antibiotice şi nu întrerupeţi tratamentul înainte de termenul indicat.
- Utilizaţi antibiotice doar pe bază de prescripţie medicală, nu folosiţi medicamente rămase din tratamente anterioare, de la alte persoane sau obţinute fără reţetă.
- Utilizarea abuzivă a antibioticelor, fără recomandarea medicului, le face mai puţin eficiente atunci când veţi avea cu adevărat nevoie de ele.
- Preveniţi infecţiile, atunci când este posibil, prin vaccinare corespunzătoare şi măsuri de igienă personală.
- Menţineţi o igienă riguroasă a mâinilor, atât pentru dumneavoastră cât şi pentru copii, spălaţi-vă frecvent mâinile, mai ales după ce tuşiţi, strănutaţi sau înainte de masă.
- Solicitaţi sfatul farmacistului privind modul corect de eliminare a antibioticelor neutilizate, pentru a evita impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii publice.
Sursa: Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)
