Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual pe data de 21 septembrie, Institutul Naţional de Sănătate Publică transmite un îndemn la conştientizare, prevenţie şi informare privind această maladie care afectează milioane de oameni la nivel mondial. Această zi a fost stabilită în anul 1994, sub umbrela federaţiei internaţionale, Alzheimer Disease International (ADI) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a concentra eforturile în vederea sensibilizării populaţiei cu privire la problematica demenţei de tip Alzheimer.
Campania din acest an, derulată la nivel mondial, se concentrează pe promovarea unor măsuri concrete pe care oamenii le pot lua pentru a-şi menţine sănătatea mintală şi a reduce riscul de declin cognitiv. Informaţiile oferite au rolul de a încuraja oamenii să adopte obiceiuri sănătoase, să solicite un diagnostic precoce şi să-i ajute pe cei afectaţi de boala Alzheimer precum şi de alte tipuri de demenţe.
În întreaga lume, peste 57 de milioane de persoane suferă de demenţă, dintre care peste 60% locuiesc în ţări cu venituri mici şi medii. În fiecare an, sunt diagnosticate cu demenţă aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demenţă va creşte la 139 de milioane până în anul 2050, iar în Europa numărul persoanelor afectate se va dubla până în anul 2050. Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, atât direct, prin boală, cât şi indirect, pentru că ele sunt cele care acoperă 70% din timpul alocat îngrijirilor şi sprijinului persoanelor apropiate diagnosticate cu demenţă.
Demenţa este în prezent a şaptea cauză de deces şi una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.
Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalenţa demenţei va avea o creştere accelerată de la 341.195 cazuri de demenţă în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.
În România, în anul 2024, medicii de familie au raportat la Direcţiile de Sănătate Publică 11.286 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat faţă de anul 2014, rata de incidenţă a bolii dublându-se şi ea (59.2 cazuri noi la 100.000 de locuitori în anul 2024). Incidenţa bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparaţie cu bărbaţii şi în mediul urban în comparaţie cu mediul rural.
Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă progresivă, care afectează memoria, gândirea, comportamentul şi autonomia personală. Reprezintă principala formă de demenţă (aproximativ 60-70% din totalitatea cazurilor) şi, deşi nu există un tratament curativ, intervenţiile timpurii pot încetini evoluţia şi pot îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii pacientului.
Maladia Alzheimer este asociată cu acumularea de proteine (amiloide) la nivelul neuronilor cerebrali. Producţia neurotransmiţătorului acetilcolina este diminuată şi astfel, iniţial sunt afectate ariile cerebrale responsabile de memorie, iar mai târziu ariile care controlează limbajul, raţionamentul şi comportamentul social. În cele din urmă, tot cortexul cerebral este afectat.
Apariţia bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.
Alţi factorii de risc sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinţi sau fraţi cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.
Semnele şi simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzaţia de dezorientare şi pierderea obiectelor. Iniţial, persoanele cu demenţă Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe şi le este dificil să îşi organizeze şi să îşi exprime gândurile. De asemenea, unele dintre schimbările de dispoziţie şi comportament pot fi legate de dificultăţile de comunicare. Pe măsură ce demenţa Alzheimer progresează, simptomele se accentuează şi afectează tot mai mult activităţile cotidiene. Pierderile de memorie şi dificultăţile de comunicare devin mai severe. Persoanele prezintă confuzie, modificări de dispoziţie şi personalitate precum şi dificultăţi în desfăşurarea rutinei zilnice, cum ar fi îmbrăcatul şi igiena personală. În stadiile avansate ale demenţei Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăţi de mers, de menţinere a poziţiei aşezat şi, în cele din urmă, cu tulburări de înghiţire.
Recomandări pentru prevenirea riscului de declin cognitiv şi demenţă:
- Exerciţii fizice: exerciţii de coordonare şi de menţinere a echilibrului,
- Implicare socială pentru menţinerea unui tonus psihic adecvat,
- Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline,
- Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie,
- Igiena somnului: program de somn regulat,
- Reducerea stresului,
- Renunţarea la consumul de alcool şi fumat.
În România, sprijinul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer, precum şi aparţinătorilor acestora, se realizează printr-o reţea de servicii sociale şi medico-sociale care include:
- centre de zi specializate, unde beneficiarii pot accesa evaluare şi consiliere psihologică, stimulare cognitivă, terapie ocupaţională şi recuperare medicală;
- îngrijire la domiciliu prin echipe mobile;
- grupuri de suport pentru pacienţi şi aparţinători, care oferă educaţie, sprijin emoţional şi instruire în tehnici de îngrijire;
- servicii de îngrijire temporară pentru a oferi perioade de odihnă aparţinătorilor
- unităţi rezidenţiale adaptate nevoilor persoanelor cu demenţă.
Aceste servicii sunt furnizate atât de direcţiile generale de asistenţă socială, cât şi de organizaţii neguvernamentale, în parteneriat cu profesionişti din domeniul medical şi comunităţi locale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte demenţa ca o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. În acest sens, în mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătăţii a adoptat Planul de acţiune global privind răspunsul sănătăţii publice la demenţă (2017–2025). Acest plan oferă un cadru clar de acţiune pentru autorităţile naţionale, partenerii internaţionali şi OMS, cu scopul de a sprijini eforturile comune în mai multe direcţii esenţiale: recunoaşterea demenţei ca prioritate de sănătate publică, creşterea gradului de informare şi combaterea stigmatizării, reducerea riscului de boală, îmbunătăţirea accesului la diagnostic şi îngrijire, dezvoltarea sistemelor informatice dedicate, sprijinirea îngrijitorilor şi stimularea cercetării. Având în vedere că demenţa se preconizează a fi cea de-a treia cauză principală de deces până în anul 2040 şi va afecta milioane de oameni la nivel mondial, planul a fost prelungit până în anul 2031. Această prelungire reprezintă un pas esenţial în impulsionarea acţiunilor globale privind prevenirea, diagnosticarea, îngrijirea, tratamentul şi sprijinul , prin dezvoltarea şi implementarea Planurilor Naţionale pentru Demenţă .
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer, INSP susţine acest demers global de a încuraja implicarea tuturor partenerilor – instituţii, profesionişti, societate civilă şi populaţie – în prevenirea, depistarea timpurie şi gestionarea demenţei.
Având în vedere îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului de persoane afectate de demenţă, este important să acţionăm cât mai devreme. Chiar dacă, în prezent, nu există tratamente care să vindece boala, ştim că anumite măsuri pot contribui la întârzierea sau reducerea riscului de apariţie a acesteia. Promovarea unui stil de viaţă sănătos, controlul factorilor de risc modificabili şi sprijinirea cercetării medicale sunt paşi concreţi pe care îi putem face împreună.
Totodată, este important să pregătim sistemul de sănătate şi serviciile sociale pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale persoanelor afectate.
Doar printr-un efort colectiv şi susţinut putem construi o societate mai pregătită, mai empatică şi mai bine informată în faţa provocărilor aduse de maladia Alzheimer.
Surse bibliografice:
Centrul Naţional de Statistică în Sănătate Publică (CNSSP)-date centralizate de la cabinetele medicilor de familie către Direcţiile de Sănătate Publică
https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/dementia
https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(21)00249-8/fulltext
https://www.alzint.org/news-events/news/the-78th-world-health-assembly-agrees-to-extend-the-global-action-plan-on-the-public-health-response-to-dementia/
https://www.alzheimer-europe.org/policy/campaign/alzheimer-europe-election-campaign-2024/call-to-action?language=rode euro.
http://www.alz.org/alzheimers_disease_what_is_alzheimers.asp
https://www.alzheimer-europe.org/dementia/prevalence-dementia-europe
https://sdgresources.relx.com/events/world-alzheimers-day-2024
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia
https://www.alzint.org/get-involved/world-alzheimers-month/
https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(21)00249-8/fulltext
