APMGR propune indexarea anuală a preţurilor medicamentelor ieftine cu inflaţia şi reducerea taxei clawback

APMGR propune indexarea anuală a preţurilor medicamentelor ieftine cu inflaţia şi reducerea taxei clawback

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a transmis miercuri mai multe propuneri pentru a îmbunătăţi accesul populaţiei la medicamente ieftine, în condiţiile în care medicamentele generice şi biosimilare, care acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienţi, aşteaptă chiar şi doi ani pentru a fi incluse în Lista de medicamente compensate.

Astfel, asociaţia propune revizuirea mecanismului de preţ de referinţă şi indexarea anuală a preţurilor medicamentelor care costă mai puţin de 50 lei în funcţie de inflaţie şi reducerea nivelului taxei clawback pentru medicamentele generice şi biosimilare cu 5 puncte procentuale, de la 15% la 10%.

O altă propunere vizează modificarea legislaţiei pentru includerea în Lista de compensare în maxim 2 luni a medicamentelor generice corespunzătoare celor inovative aflate în contracte de tip cost-volum.

APMGR mai solicită adoptarea unei poziţii ferme din partea României, prin solicitarea Comisiei Europene de a include Directiva privind apele urbane reziduale în pachetul de simplificare Omnibus.

„Facem apel la autorităţile din domeniul sănătăţii şi finanţelor publice să trateze cu prioritate această problemă sistemică şi să adopte urgent măsuri legislative care să faciliteze accesul rapid al medicamentelor generice şi biosimilare la compensare. Este o chestiune de responsabilitate bugetară, dar mai ales de echitate şi acces real pentru pacienţi”, a declarat preşedintele APMGR, Daniel Bran.

Potrivit asociaţiei, legislaţia şi contractele de tip cost-volum creează un blocaj în intrarea pe piaţă a medicamentelor generice şi biosimilare, prelungind protecţia medicamentului inovativ şi după expirarea brevetului.

“În loc ca genericele şi biosimilarele să fie automat incluse în Listă, producătorii sunt nevoiţi să parcurgă un traseu birocratic extrem de lung şi anevoios care durează şi 2 ani. Avem exemple concrete – compensarea pe una dintre indicaţii a pazopanib-ului şi abiraterona de 250 mg. În tot acest timp, pacienţii sunt privaţi de acces, iar medicamentele generice ajung să fie distruse”, a transmis APMGR.

Totodată, în cazul medicamentelor de spital, legislaţia actuală generează situaţii paradoxale: medicamentele generice câştigă licitaţii, dar nu pot fi eliberate din cauza barierelor legislative (simbolul „Ω”, care indică rambursare condiţionată).

Asociaţia avertizează că lipsa accesului rapid la medicamentele generice după expirarea patentului afectează deja pacienţii cu afecţiuni grave, care sunt plimbaţi între spitale pentru a-şi continua tratamentul, un exemplu fiind pacienţii diagnosticaţi cu scleroză multiplă.

Potrivit APMGR, în următorii ani va expira patentul pentru molecule care se adresează unui număr foarte mare de pacienţi şi care consumă sume impresionante din bugetul sănătăţii.

Calculul făcut de AMPGR pentru doar o singură moleculă arată că întârzierea intrării genericului în Lista de medicamente compensate cu 2 ani ar putea genera o pierdere potenţială de 27 milioane lei (cumulat pentru 2 ani) pentru bugetul sănătăţii.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în 2009 la iniţiativa unui grup de companii producătoare de medicamente generice.

viewscnt