Un nou studiu sugerează că scleroza laterală amiotrofică (SLA) şi scleroza multiplă (SM) ar putea fi declanşate de factori de mediu comuni. Analiza distribuţiei geografice a ambelor boli în Statele Unite arată că ele apar frecvent în aceleaşi regiuni, ceea ce sugerează existenţa unor factori de mediu comuni, încă neidentificaţi, care ar putea contribui la declanşarea acestor două afecţiuni neurologice.
O cercetarea, publicată miercuri, în revista Scientific Reports, sugerează că, scleroza laterală amiotrofică şi scleroza multiplă apar cu o frecvenţă ridicată în aceleaşi regiuni geografice în Statele Unite, chiar şi atunci când sunt luaţi în calcul factori precum rasa, sexul biologic, nivelul de venit, latitudinea geografică sau accesul la servicii de neurologie.
„Rezultatele studiului sunt surprinzătoare, întrucât cercetările anterioare au concluzionat, în general, că nu există dovezi privind o legătură genetică sau mecanică între cele două boli”, a explicat Melissa Schilling, profesor la Şcoala de Afaceri Stern din cadrul Universităţii New York (NYU Stern) şi autoarea studiului, specializată în analiza seturilor de date de mari dimensiuni prin metode econometrice.
Analiza a evidenţiat un fenomen statistic cunoscut sub numele de „paradoxul lui Simpson”, care poate ascunde relaţiile reale dintre date atunci când acestea sunt combinate. În cazul acestei cercetări, corelaţia geografică dintre SLA şi SM este foarte puternică în rândul femeilor şi al bărbaţilor (peste 70%), dar pare să dispară atunci când datele sunt analizate la nivel general, deoarece SLA este mai frecventă la bărbaţi, iar SM la femei.
Observaţiile din ultimele decenii arată că scleroza multiplă apare mai des în regiunile nordice ale globului. Această observaţie a condus la ipoteze legate de expunerea la lumină ultravioletă sau de nivelurile de vitamina D. Totuşi, studiile care au testat suplimentarea cu vitamina D sau expunerea la UV au oferit rezultate contradictorii sau asocieri slabe.
Noul studiu arată că cele două boli - scleroza multiplă şi scleroza laterală amiotrofică - tind să apară mai des în aceleaşi zone geografice, iar această „coincidenţă” este mai evidentă decât influenţa latitudinii asupra fiecărei boli în parte, ceea ce sugerează existenţa unui factor comun de mediu, care nu este strict legat de poziţia nord-sud pe glob, respectiv nu de diferenţele de climă sau de expunerea la lumină solară, ci de alţi factori de mediu care pot varia între regiuni.
Schilling a explicat că interesul său pentru acest subiect a pornit acum aproape un deceniu, după ce un prieten diagnosticat cu SLA i-a cerut să analizeze datele disponibile.
„Am fost uimită să descopăr un tipar geografic atât de clar, mai ales că majoritatea studiilor despre SLA nu subliniază rolul mediului. Când am observat că harta SLA se suprapune aproape perfect peste cea a sclerozei multiple, am realizat că ar putea exista o cauză de mediu comună”, a declarat miercuri cercetătoarea, citată într-un comunicat.
Printre factorii de mediu care variază neregulat cu latitudinea se numără elemente naturale, precum virusuri, paraziţi, alge sau mucegaiuri, dar şi factori antropici, utilizarea combustibililor pentru încălzire, practicile agricole şi industriale, activităţile miniere sau contaminarea chimică a apelor.
Autorii subliniază că analiza comparativă între regiuni, mai ales în „puncte de anomalie” geografice, cum ar fi Insulele Feroe, unde incidenţa SM a crescut brusc după sosirea trupelor militare în anii 1940, ar putea ajuta la restrângerea cercului cauzelor posibile.
Studiul s-a bazat pe datele de mortalitate şi demografice din baza de date WONDER a Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, care colectează în mod sistematic şi obligatoriu informaţii standardizate despre mortalitate. Aceste date au fost corelate cu informaţii economice, geografice şi cele privind accesul la îngrijire neurologică. Rezultatele au fost apoi replicate la nivel internaţional, folosind datele de mortalitate ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar corelaţiile observate au fost aproape identice.
Potrivit autorilor, descoperirile sugerează că un factor de mediu, încă neidentificat, ar putea contribui în mod semnificativ la declanşarea ambelor boli.
Identificarea acestui factor ar putea deschide noi direcţii pentru înţelegerea cauzelor şi pentru dezvoltarea unor strategii preventive sau terapeutice eficiente în cazul celor două afecţiuni neurologice.
Cele două hărţi, harta 1, pentru SLA, şi harta 2, pentru SM, prezintă modele geografice aproape identice pentru distribuţia cazurilor celor două boli. Regiunile cu rate ridicate pentru o afecţiune tind să aibă şi rate ridicate pentru cealaltă. Această corelaţie geografică sugerează o cauză de mediu comună, mai complexă decât simplul efect al latitudinii.
Această legătură observată între cele două boli în aceleaşi regiuni geografice sugerează că ar putea exista un factor de mediu comun - ceva din mediul înconjurător, precum poluarea, expunerea la substanţe chimice, agenţi infecţioşi sau alte condiţii locale - care influenţează apariţia ambelor afecţiuni. Potrivit autorilor studiului, nu latitudinea în sine - poziţia nord-sud pe glob -, explică fenomenul, ci un alt element asociat cu aceste zone.
Harta 1: Această hartă arată rata mortalităţii asociate sclerozei laterale amiotrofice (SLA) în fiecare stat american. Culorile indică nivelul frecvenţei, de la cel mai scăzut (galben deschis) la cel mai ridicat (albastru închis): galben pal (1.7–2.0) - frecvenţă scăzută a cazurilor de SLA; verde deschis (2.1–2.1) - nivel moderat; turcoaz (2.2–2.2) - frecvenţă medie spre ridicată; albastru mediu (2.3–2.4) - incidenţă ridicată; albastru închis (2.5–2.8) - zone cu cea mai mare mortalitate asociată SLA.
Statele din nordul Statelor Unite (harta 1) precum Minnesota, Wisconsin, Michigan şi Dakota de Nord, prezintă cele mai ridicate valori, în timp ce statele din sud, precum Florida, Texas, Louisiana, au rate semnificativ mai mici.
Acest tipar nord-sud sugerează existenţa unui factor de mediu care influenţează distribuţia bolii, posibil legat de condiţii climatice, expunere la substanţe chimice sau alte elemente geografice.
Harta 2: această hartă prezintă rata mortalităţii şi prevalenţei sclerozei multiple (SM), pe baza aceloraşi principii de clasificare geografică. Legenda culorilor: galben pal (1.1–1.7) - incidenţă scăzută; verde deschis (1.8–1.9) - nivel moderat; turcoaz (2.0–2.4) - frecvenţă medie spre ridicată; albastru mediu (2.5–2.7) - frecvenţă ridicată; albastru închis (2.8–3.3) - incidenţă foarte mare; gri haşurat - date insuficiente („unreliable”), unde informaţiile nu sunt robuste din punct de vedere statistic.
Distribuţia sclerozei multiple (harta 2) urmează un tipar aproape identic cu cel al SLA: cele mai mari valori apar tot în statele nordice şi de coastă - cum ar fi Minnesota, Vermont, Maine şi Washington -, în timp ce sudul Statelor Unite are o frecvenţă mai redusă.
Cele două hărţi arată o suprapunere geografică evidentă între SLA şi SM: ambele boli sunt mai frecvente în regiunile nordice, cu un gradient descrescător spre sud. Această corelaţie spaţială puternică a fost evidenţiată în studiul condus de Melissa Schilling, care a concluzionat că ambele afecţiuni pot fi influenţate de factori comuni de mediu, nu doar de latitudinea geografică.
Astfel, nu clima sau lumina solară în sine par a fi determinante, ci alte elemente asociate cu mediul: poluarea industrială, contaminarea chimică, practicile agricole, expunerea la anumite toxine naturale (alge, mucegaiuri, metale grele) sau agenţi infecţioşi.
Sursă: Imagini reproduse din Schilling, Melissa A., 2025 - Asocierea geografică dintre scleroza multiplă şi scleroza laterală amiotrofică / The geographic association of multiple sclerosis and amyotrophic lateral sclerosis, publicat în revista Scientific Reports, la 14 octombrie 2025. Imagine bazată pe date din baza CDC WONDER, Statle Unite.
Citeşte şi: Scleroza laterală amiotrofică ar putea fi o boală autoimună
