Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a transmis luni un apel public către noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, în care îi solicită ca sănătatea să devină o prioritate de stat, asumată la nivel naţional, care să nu presupună doar reforme punctuale şi soluţii pe termen scurt.
“România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate – nu doar de reforme punctuale şi soluţii pe termen scurt. Este momentul ca Sănătatea să devină o prioritate de stat, asumată la cel mai înalt nivel”, a spus prof. univ. dr. Cătălina Poiană, citată într-un comunicat al CMR.
“Acest apel nu este unul politic. Este un apel în numele medicilor din România, pentru ca Sănătatea să fie inclusă în cadrul unei viziuni strategice cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, astfel încât să existe o eficientizare şi o normalizare în sistemul de sănătate românesc”, a completat preşedintele Colegiului.
În discursul de învestire, noul preşedinte a punctat mai multe obiective pentru domeniul sănătăţii, ceea ce , consideră CMR, oferă speranţa că Sănătatea, considerată domeniu esenţial, va beneficia de atenţia şi susţinerea cuvenite la cel mai înalt nivel al statului român.
Colegiul a precizat că, sub umbrela iniţiativei „România Medicală Contează”, promovează ideea unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung, care să depăşească ciclurile electorale şi să construiască temeinic şi coerent sistemul de sănătate.
Organismul face apel la preşedintele României pentru asumarea şi promovarea unui Masterplan Naţional pentru Sănătate, integrat în direcţiile strategice ale Administraţiei Prezidenţiale, care să includă o legislaţie nouă, coerentă, în acord cu realităţile sistemului de sănătate.
“După aproape două decenii de aplicare, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a devenit, prin numărul excesiv de modificări şi amendamente, inadecvată în multe aspecte în raport cu realitatea sistemului sanitar din 2025”, consideră Colegiul.
Astfel, CMR solicită susţinerea pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Legi a Sănătăţii şi a unei legi a profesiei medicale, care să recunoască importanţa actului medical şi să permită dezvoltarea profesiei medicale.
De asemenea, Colegiul consideră că este nevoie de o nouă legislaţie privind malpraxisul, “care să aducă echilibru între drepturile pacienţilor şi siguranţa profesională a medicilor, oferind un cadru juridic clar, predictibil şi echitabil”.
Colegiului Medicilor din România solicită şi includerea sa în etapele de elaborare, consultare şi implementare a acestui Masterplan.
În medicina spitalicească, CMR consideră că măsurile necesare prioritare sunt asigurarea unei remuneraţii echitabile pentru activitatea din gardă a medicilor, proporţională cu volumul de muncă, asigurarea unei infrastructuri adecvate (modernizări, dotări, digitalizare), stimularea menţinerii medicilor în spitale publice (prin politici salariale, locuinţe de serviciu, programe de educaţie continuă şi alte facilităţi), introducerea unor mecanisme de protecţie reală împotriva burnout-ului şi violenţei în unităţile sanitare şi debirocratizarea traseului profesional (regândirea evaluării şi promovării profesionale prin criterii meritocratice).
În medicina de ambulatoriu, măsurile prioritare, potrivit CMR, sunt plata corectă a serviciilor medicale efectuate în ambulatoriu, simplificarea birocraţiei şi digitalizarea fluxurilor de raportare şi decontare, extinderea reţelei de cabinete medicale de specialitate în zonele cu deficit de personal medical (rurale, defavorizate), recâştigarea credibilităţii medicinei de ambulatoriu, finanţarea echipamentelor medicale şi a infrastructurii de diagnostic şi parteneriat activ cu spitalele.
În medicina de familie, “linia întâi a sănătăţii publice”, Colegiul propune, ca măsuri prioritare, stimularea tinerilor medici de a practica în acest domeniu (prin creşterea atractivităţii acestei specialităţi medicale), revizuirea schemei de finanţare pentru cabinetele de medicină de familie, un program naţional de reînnoire a infrastructurii şi dotărilor din cabinetele de medicină de familie, debirocratizarea şi crearea unui cadru real de colaborare între medicina de familie şi celelalte niveluri de îngrijire.
“Aceste măsuri nu pot fi doar proiecte punctuale, ci trebuie să facă parte dintr-o strategie coerentă, interinstituţională, de reconstrucţie a sistemului sanitar românesc”, menţionează CMR.
Colegiul consideră că rolul Preşedintelui României, deşi nu este unul executiv în domeniul sănătăţii, este esenţial pentru includerea Sănătăţii ca domeniu prioritar pentru Administraţia Prezidenţială, facilitarea dialogului între decidenţii politici şi profesioniştii din Sănătate şi promovarea unui Masterplan Naţional pentru Sănătate pe termen lung.
“Noi, medicii, suntem pregătiţi, ca şi până acum, să ne facem datoria, dar avem nevoie de un partener real în statul român, care să fie alături de noi, nu doar în discurs, ci şi în fapte. Colegiul Medicilor din România, vocea medicilor de pe întreg teritoriul ţării, trebuie să devină un partener activ de dialog, de care să se ţină cont, în domeniul sănătăţii”, mai arată CMR.
În sistemul medical, în prezent profesează 59.412 medici cu aviz de liberă practică (medici specialişti şi medici primari), potrivit CMR.
