Bebeluşii sunt expuşi la mai multe „substanţe chimice eterne” înainte de naştere decât se ştia până acum, arată un nou studiu. Noi metode de chimie analitică şi ştiinţa datelor evidenţiază o expunere prenatală mai extinsă la PFAS în sângele din cordonul ombilical.
Expunerea la anumite substanţe chimice persistente din mediul înconjurător poate începe încă din viaţa intrauterină. Un nou studiu arată că nou-născuţii sunt expuşi la mult mai multe astfel de substanţe înainte de naştere decât se estimase anterior.
Analiza, realizată de cercetători din Statele Unite şi Canada, arată că nou-născuţii pot fi expuşi în perioada prenatală la un număr mult mai mare de substanţe chimice din categoria PFAS (substanţe per- şi polifluoroalchilate) decât au indicat cercetări anterioare.
Aceste substanţe sunt denumite frecvent „substanţe chimice eterne” deoarece se degradează extrem de lent în mediul înconjurător şi pot persista mult timp în organism.
PFAS au fost utilizate pe scară largă în industrie şi în procesele de fabricaţie în ultimele decenii şi au ajuns treptat în mediul înconjurător şi în organismul uman. Ele pot fi întâlnite în numeroase produse, inclusiv în ambalaje alimentare sau materiale textile folosite la mobilier.
Cercetătorii au pornit de la observaţii anterioare potrivit cărora placenta asociată cu primul copil al unei mame ar conţine mai multe substanţe PFAS decât placenta copiilor născuţi ulterior. Pentru a evalua expunerea prenatală, echipa a analizat probe de sânge din cordonul ombilical ale nou-născuţilor, considerate un indicator al expunerii fetale la aceste substanţe.
Iniţial, rezultatele au confirmat această diferenţă între primul copil şi cei născuţi ulterior. Însă, atunci când cercetătorii au folosit o metodă de analiză chimică mai extinsă, care poate detecta un număr mai mare de compuşi PFAS, această diferenţă a dispărut.
Studiul a analizat probe de sânge din cordonul ombilical de la 120 de nou-născuţi, colectate între anii 2003 şi 2006.
Cercetătorii au utilizat o metodă modernă de scanare chimică ce permite identificarea unui spectru mai larg de compuşi PFAS şi de substanţe cu structură chimică similară.
Prin această abordare au fost identificate 42 de substanţe PFAS în probele analizate, comparativ cu doar 8 detectate prin metoda de analiză utilizată anterior. Dintre acestea, doar patru substanţe au fost identificate prin ambele metode.
Potrivit autorilor studiului, rezultatele arată că modul în care sunt măsurate aceste substanţe influenţează semnificativ concluziile privind expunerea prenatală. Analiza mai extinsă a evidenţiat o varietate mai mare de compuşi PFAS şi diferenţe mai mici între copiii născuţi succesiv.
Autorii consideră că aceste date indică faptul că expunerea prenatală la PFAS este mai complexă şi mai răspândită decât au sugerat studiile de până acum.
Studiul nu a evaluat efectele asupra sănătăţii. Cu toate acestea, cercetări anterioare au asociat expunerea la PFAS cu mai multe probleme de sănătate, inclusiv reducerea funcţiei renale şi un risc mai mare de cancer.
Alte studii au raportat o legătură între nivelurile de PFAS din sângele mamelor şi diferenţe în structura creierului copiilor, precum şi o asociere cu o creştere fetală redusă.
Cercetătorii subliniază că unele dintre substanţele PFAS identificate nu au fost încă studiate suficient sau chiar identificate complet, ceea ce face dificilă evaluarea riscurilor.
Autorii intenţionează să extindă utilizarea acestei metode de analiză pentru a estima mai precis nivelul real al expunerii la PFAS şi pentru a urmări modul în care această expunere ar putea influenţa sănătatea pe termen lung.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Icahn School of Medicine - Mount Sinai şi alte institute de cercetare din Statele Unite şi Canada şi a fost publicat recent în revista Environmental Science & Technology.
