Se preconizează că, până în 2050, cazurile de Parkinson se vor dubla, ajungând la 25 de milioane la nivel global. Această cifre sunt determinate în mare parte de creşterea şi îmbătrânirea populaţiei, ţările în curs de dezvoltare înregistrând cele mai mari creşteri ale numărului de cazuri.
Un nou studiu sugerează că povara globală a bolii Parkinson este de aşteptat să se dubleze în următoarele decenii, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult şi unele ţări se confruntă cu un boom demografic.
Numărul persoanelor din întreaga lume care suferă de această afecţiune neurodegenerativă va ajunge la 25,2 milioane până în 2050, faţă de 11,9 milioane în 2021, conform previziunilor cercetătorilor de la universităţi chineze şi canadiene, care au fost publicate într-un articol apărut joi, în revista The BMJ.
Experţi independenţi au declarat că rezultatele subliniază urgenţa de a găsi noi tratamente şi de a consolida sprijinul social pentru persoanele cu Parkinson.
„Arată pur şi simplu că este absolut necesar să fie abordată acum, deoarece nu există nicio modalitate ca oricare dintre serviciile de sănătate globale să poată face faţă acestui nivel de cerere de la o afecţiune specifică”, a declarat Amelia Hursey, director strategic la grupul de susţinere Parkinson's Europe într-un comunicat.
Prevalenţa bolii Parkinson ar putea ajunge la 267 de cazuri la 100.000 de persoane în 2050, în creştere cu 76% în trei decenii, a constatat studiul.
Aproximativ 10,9 milioane de persoane din Asia de Est vor avea Parkinson în 2050, un număr mai mare decât în orice altă regiune. Asia de Sud va urma cu aproximativ 6,8 milioane de cazuri.
Între timp, părţile vestice ale Africii subsahariene vor înregistra cea mai rapidă creştere a numărului de cazuri de Parkinson în următoarele decenii (292 %), determinată în mare parte de creşterea populaţiei, dar şi de îmbătrânire.
Care sunt factorii din spatele creşterii numărului de cazuri de Parkinson?
Hursey, care nu a fost implicată în studiu, a adăugat că, pe măsură ce ţările devin mai dezvoltate, ratele de activitate fizică tind să scadă. Exerciţiile fizice par să ofere protecţie împotriva bolii Parkinson şi a altor afecţiuni neurodegenerative.
„Se poate observacă, pe măsură ce oamenii devin mai sedentari prin serviciul pe care îl au, se ajunge de fapt la un creier mai puţin sănătos”, a spus ea.
Deşi se preconizează că ţările cu venituri mici şi medii vor înregistra cea mai accentuată creştere a poverii bolii Parkinson, se aşteaptă creşteri în fiecare parte a lumii până în 2050.
De exemplu, se preconizează că numărul cazurilor va creşte cu 50 % în Europa de Vest şi cu 28 % în Europa Centrală şi de Est.
Cercetătorii au declarat că diviziunile geografice s-ar putea datora diferenţelor de statut socioeconomic, schimbărilor în modul în care sunt structurate populaţiile, stilurilor de viaţă şi mediilor toxice datorate industrializării şi urbanizării.
Unele studii au indicat poluarea aerului drept factor de risc pentru Parkinson.
Cercetările privind alţi poluanţi de mediu - cum ar fi anumite pesticide şi produse chimice de curăţare, precum şi microplasticele - sugerează că aceştia ar putea creşte riscul de Parkinson, dar rămân multe necunoscute cu privire la factorii determinanţi ai bolii.
Chiar şi aşa, rezultatele studiului indică faptul că „probabilitatea creşterii numărului de cazuri de Parkinson este semnificativă în lumea în care trăim acum, dacă nu schimbăm nimic în ceea ce priveşte mediul aşa cum este el”, a adăugat Hursey.
David Dexter, director de cercetare la Parkinson's UK, afirmă că sunt necesare investiţii în cercetare, îngrijire medicală şi servicii de sprijin pentru persoanele cu Parkinson şi îngrijitorii acestora.
În prezent, a spus el, „persoanele cu Parkinson nu primesc asistenţa medicală şi serviciile de care au nevoie pentru a trăi bine”.
