Scleroza multiplă, o boală autoimună care afectează sistemul nervos central, ar putea începe să deterioreze creierul cu ani înainte de apariţia primelor simptome vizibile, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea California din San Francisco (UCSF). Descoperirea ar putea permite diagnosticarea timpurie şi chiar prevenirea bolii.
Potrivit analizei, sistemul imunitar începe să atace teaca de mielină - stratul gras care izolează fibrele nervoase - mult mai devreme decât se credea anterior. Cercetătorii au urmărit mii de proteine prezente în probe de sânge şi au identificat urmele acestor atacuri imune, alături de semnalele chimice care le însoţesc. Această abordare a permis crearea unei cronologii detaliate a proceselor biologice care duc, în cele din urmă, la instalarea sclerozei multiple.
Rezultatele indică faptul că boala debutează prin deteriorarea mielinei, urmată, la aproximativ un an distanţă, de afectarea directă a fibrelor nervoase.
Printre moleculele-cheie identificate în această fază incipientă se află interleukina-3 (IL-3), o proteină care joacă un rol esenţial în recrutarea celulelor imune către creier şi măduva spinării, unde acestea încep să atace ţesutul nervos. Prezenţa IL-3 în sânge ar putea fi un prim semnal de avertizare că organismul a declanşat deja răspunsul autoimun.
Pentru a urmări evoluţia acestor semne, echipa a analizat peste 5.000 de proteine din probe de sânge prelevate de la 134 de persoane care aveau să dezvolte ulterior scleroză multiplă. Mostrele proveneau din arhiva Departamentului Apărării al Statelor Unite, care stochează sânge de la candidaţii militari timp de decenii, oferind o perspectivă unică asupra perioadei de dinaintea diagnosticului.
Cercetătorii au observat că nivelurile unei proteine numite MOG (glicoproteina oligodendrocitelor din mielină) cresc semnificativ cu aproximativ şapte ani înainte de diagnostic, semnalând începutul degradării stratului protector al fibrelor nervoase. La un an după acest moment, apare o creştere a proteinei lanţului uşor al neurofilamentului (NfL), un marker al leziunilor nervoase propriu-zise. În paralel, se detectează o creştere a IL-3 şi a altor proteine imunitare, indicând un atac sistematic al sistemului imunitar asupra creierului.
În total, au fost identificate aproximativ 50 de proteine care pot funcţiona ca markeri timpurii ai bolii.
Cercetătorii au depus o cerere de brevet pentru un test de sânge bazat pe cei mai reprezentativi 21 de indicatori. O astfel de analiză ar putea permite medicilor să depisteze scleroza multiplă înainte ca simptomele să apară, oferind şansa intervenţiei precoce.
„Aceste rezultate ne arată că scleroza multiplă începe mult mai devreme decât debutul clinic, ceea ce creează posibilitatea reală de a preveni boala sau de a reduce severitatea ei prin tratamente precoce”, a declarat dr. Ari Green, director al Diviziei de Neuroimunologie şi Biologie Glială de la UCSF, autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
Studiul a fost publicat în revista Nature Medicine la 20 octombrie, şi oferă o nouă perspectivă asupra modului în care se declanşează scleroza multiplă.
În viitor, o simplă analiză de sânge ar putea deveni un instrument esenţial pentru identificarea persoanelor cu risc crescut, înainte ca boala să provoace daune ireversibile sistemului nervos.
