Obezitatea este una dintre cele mai vizibile afecţiuni cronice, care rămâne însă invizibilă în politicile publice de sănătate din România.
Recunoscută ca boală încă din 1948 de Organizaţia mondială a sănătăţii, obezitatea, o boală cronică complexă, cu mecanisme biologice, genetice, psihologice şi sociale, nu are tratamente decontate de stat, spre deosebire de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, unde pacienţii au acces la îngrijire adecvată.
Datele publicate în Atlasul mondial al obezităţii din 2025 arată amploarea fenomenului: se estimează că în România 70% dintre adulţi aveau un indice de masă corporală peste limitele considerate sănătoase, iar în 2030 numărul acestora va ajunge la aproape 11 milioane. De asemenea, numărul celor afectaţi de complicaţii asociate este în continuă creştere în ultimii ani. În ciuda acestor cifre, obezitatea este încă redusă, prea des, la stereotipuri despre voinţă individuală şi alegeri personale, ceea ce întârzie accesul la diagnostic şi tratament.
Tratamentul obezităţii este mai eficient şi mai ieftin decât cel al multor boli favorizate de excesul de greutate. Impactul obezităţii asupra sănătăţii publice este major, afectând atât calitatea vieţii oamenilor, cât şi sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Excesul ponderal este responsabil atât pentru vieţile trăite cu boli cronice precum diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, hepatice sau anumite forme de cancer (colorectal, mamar, hepatic) cât şi pentru numărul important de decese premature. Potrivit datelor din World Obesity Atlas 2025, în România, anual, peste 8.000 de decese premature sunt asociate cu indicele de masă corporală crescut, asta în condiţiile în care obezitatea este una dintre principalele cauze prevenibile de boală şi deces la nivel global.
Impactul obezităţii nu este doar medical, ci şi funcţional şi psihosocial, consecinţele fiind limitarea mobilităţii, durerile cronice (articulaţii, spate), oboseala cronică, depresia şi anxietatea (adesea amplificate de stigmatizare) şi dificultăţile în viaţa profesională şi socială.
Investiţia în prevenţia şi tratamentul obezităţii este semnificativ mai eficientă şi mai puţin costisitoare decât tratarea complicaţiilor tardive, atât din perspectivă medicală, cât şi economică. Este esenţial de subliniat că obezitatea nu este o alegere şi nu este un eşec personal. Este o boală cronică influenţată de factori multipli – de la mediu şi acces la alimente sănătoase, până la factori biologici şi sociali. Stigmatizarea nu ajută, dimpotrivă, descurajează oamenii să caute sprijin medical.
Este timpul ca realitatea medicală să devină prioritate în sistemul de sănătate! Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezităţii, celebrate anual pe 4 martie, Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii solicită autorităţilor dezvoltarea unor programe naţionale integrate de prevenţie şi tratament, facilitarea accesului la terapie medicamentoasă şi tratament chirurgical pentru pacienţii eligibili şi recunoaşterea obezităţii ca boală cronică şi includerea ei în programele naţionale de sănătate. De asemenea, la fel de importante şi necesare sunt combaterea stigmatizării prin educaţie şi comunicare responsabilă precum şi investiţiile în prevenţie, inclusiv promovarea activităţii fizice şi a alimentaţiei echilibrate.
Fiecare persoană care trăieşte cu această boală are dreptul la respect, îngrijire adecvată şi acces la tratament bazat pe dovezi! Este momentul ca obezitatea să devină vizibilă nu doar în statistici, ci şi în priorităţile sistemului de sănătate.
Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii
Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii a fost înfiinţată în 2023 şi este membră a European Coalition for People living with Obesity - ECPO. Prin activitatea sa, oferă persoanelor care trăiesc cu obezitate sprijin pentru un stil de viaţă sănătos.
