Substanţele adăugate în alimente pentru a le prelungi durata de păstrare sunt folosite pe scară largă în produsele procesate. Două studii recente sugerează însă că unii dintre aceşti conservanţi alimentari ar putea fi asociaţi cu un risc mai mare de cancer şi diabet zaharat de tip 2, ceea ce ridică întrebări legate de siguranţa utilizării lor pe termen lung.
Două studii realizate în Franţa au analizat pentru prima dată relaţia dintre expunerea alimentară la conservanţi şi riscul de cancer, respectiv de diabet zaharat de tip 2.
Cercetările au fost realizate pe baza datelor din cohorta NutriNet-Santé, un amplu studiu observaţional început în 2009, care urmăreşte peste 170.000 de adulţi şi corelează informaţiile detaliate despre alimentaţie şi stil de viaţă cu datele medicale din sistemul naţional de sănătate francez.
Primul studiu, publicat miercuri, în revista The BMJ, a inclus aproximativ 105.000 de participanţi fără cancer la momentul iniţial, urmăriţi timp de până la 14 ani. Analiza s-a bazat pe chestionare alimentare de 24 de ore, repetate, care au permis identificarea precisă a produselor consumate şi a aditivilor conţinuţi. Cercetătorii au evaluat 58 de conservanţi şi s-au concentrat în detaliu pe 17 dintre aceştia, consumaţi de cel puţin 10% dintre participanţi.
Dintre cei 17 conservanţi analizaţi, 11 nu au fost asociaţi cu riscul de cancer. Şase substanţe au fost însă corelate cu o creştere a riscului oncologic, deşi sunt considerate „în general recunoscute ca sigure” pentru consum alimentar. Printre acestea se numără nitritul de sodiu, nitratul de potasiu, sorbaţii, metabisulfitul de potasiu, acetaţii şi acidul acetic.
Nitritul de sodiu, utilizat frecvent în carnea procesată, a fost asociat cu o creştere de 32% a riscului de cancer de prostată.
Nitratul de potasiu a fost corelat cu un risc mai mare de cancer de sân şi cu o creştere a riscului de cancer în general.
Sorbaţii, în special sorbatul de potasiu, folosiţi pentru prevenirea dezvoltării mucegaiurilor şi drojdiilor, au fost asociaţi cu un risc mai mare de cancer de sân şi de cancer în general.
Metabisulfitul de potasiu, utilizat mai ales în vinificaţie şi fabricarea berii, a fost de asemenea corelat cu un risc crescut de cancer de sân.
Acetaţii, derivaţi din procese de fermentaţie naturală şi utilizaţi într-o varietate de alimente precum carnea, sosurile, pâinea şi brânzeturile, au fost asociaţi cu o creştere de 25% a riscului de cancer de sân şi de 15% a riscului de cancer în ansamblu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră de mult timp carnea procesată drept carcinogenă, cu o legătură directă cu cancerul colorectal.
Acidul acetic, principalul component al oţetului, a fost asociat cu o creştere de 12% a riscului de cancer în general.
Studiul a analizat şi conservanţi antioxidanţi, inclusiv substanţe derivate din vitamina C şi vitamina E. Dintre aceştia, eritrobaţii, utilizaţi pentru prevenirea alterării culorii şi a degradării alimentelor, au fost asociaţi cu o creştere a riscului de cancer de sân şi de cancer în general.
Studiile observaţionale pot fi afectate de erori, deoarece nu permit controlul tuturor variabilelor care pot influenţa rezultatele. Cu toate acestea, un punct forte important al acestui studiu a fost capacitatea sa de a ajusta analizele pentru conservanţii proveniţi din surse naturale şi pentru alţi aditivi alimentari, precum şi evaluarea detaliată a aportului de conservanţi, realizată prin înregistrări alimentare repetate pe 24 de ore, potrivit unui articol care a fost publicat odată cu studiul.
Al doilea studiu, publicat tot miercuri, în revista Nature Communications, a evaluat riscul de diabet zaharat de tip 2 la aproape 109.000 de participanţi din aceeaşi cohortă, fără diagnostic de diabet la începutul urmăririi. Analiza a arătat că 12 dintre cei 17 conservanţi studiaţi au fost asociaţi cu un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 în rândul persoanelor cu cel mai ridicat nivel de consum.
Cinci dintre conservanţii asociaţi cu cancer au fost corelaţi şi cu diabetul zaharat de tip 2: sorbatul de potasiu, metabisulfitul de potasiu, nitritul de sodiu, acidul acetic şi acetatul de sodiu.
În plus, propionatul de calciu, utilizat pentru prevenirea dezvoltării mucegaiurilor, a fost de asemenea asociat cu un risc crescut. Studiul a identificat şi o asociere între riscul de diabet şi mai mulţi conservanţi antioxidanţi, inclusiv forme izolate de vitamina E, derivaţi ai vitaminei C, extracte de rozmarin, eritrobaţi, acid fosforic şi acid citric.
Autorii subliniază că aceste studii sunt observaţionale şi nu pot demonstra o relaţie de cauzalitate. Deşi analizele au ţinut cont de numeroşi factori care pot influenţa rezultatele, precum nivelul de activitate fizică, fumatul, consumul de alcool, tratamentele cu medicamente şi stilul de viaţă, concluziile trebuie interpretate cu prudenţă. notează autorii, care atrag atenţia că este nevoie de studii suplimentare pentru confirmarea acestor asocieri şi pentru evaluarea mecanismelor implicate.
Cele două studii au fost realizate de echipe de cercetare din cadrul Institutului Naţional Francez de Sănătate şi Cercetare Medicală şi al Université Sorbonne Paris Nord. Autorii consideră că rezultatele oferă noi date relevante pentru evaluarea siguranţei aditivilor alimentari şi susţin necesitatea reevaluării reglementărilor privind utilizarea conservanţilor în industria alimentară, în scopul protejării consumatorilor.
