Contactul direct dintre nou-născut şi mamă, imediat după naştere, oferă un început de viaţă mai sănătos şi mai echilibrat, potrivit unei analize actualizate care consolidează dovezile ştiinţifice în favoarea acestei practici simple şi naturale.
O nouă analiză Cochrane arată că bebeluşii plasaţi direct pe pielea mamei în prima oră după naştere beneficiază de o serie de avantaje majore, printre care alăptarea exclusiv la sân, menţinerea unei temperaturi corporale optime şi a unor niveluri mai stabile ale glicemiei. Cercetătorii au observat că acest tip de contact favorizează adaptarea nou-născutului la mediul extrauterin, reducând stresul, plânsul şi riscul de hipotermie, în timp ce sprijină funcţiile vitale precum respiraţia şi ritmul cardiac.
Analiza, publicată în baza de date Cochrane Database of Systematic Reviews, a inclus 69 de studii realizate pe peste 7.000 de perechi mamă-copil, majoritatea din ţări cu venituri ridicate.
În urma analizei, s-a constatat că, la o lună după naştere, 75% dintre bebeluşii care au avut contact piele pe piele imediat după naştere erau hrăniţi doar cu laptele matern, fără formule de lapte praf sau alte suplimente, comparativ cu doar 55% dintre cei care au fost separaţi de mame în această perioadă esenţială pentru adaptarea postnatală.
Deşi beneficiile pentru mame, precum reducerea hemoragiilor sau facilitarea expulzării placentei, au fost mai puţin certe, avantajele pentru nou-născut au fost evidente şi constante. Cu toate acestea, multe spitale continuă să separe mama şi copilul după naştere pentru proceduri de rutină, precum cântărirea sau examinarea fizică, amânând contactul direct cu mama.
„Istoric, bebeluşii au fost separaţi de mame imediat după naştere pentru proceduri medicale care, de fapt, pot fi amânate fără risc. Chiar şi în sistemele medicale avansate, această intervenţie simplă şi fără costuri nu este întotdeauna aplicată”, a explicat Elizabeth Moore, coordonatoarea principală a studiului.
Autorii subliniază că, în prezent, nu mai este etic să se desfăşoare studii clinice în care grupul de control nu beneficiază de contact piele pe piele, având în vedere dovezile concludente privind efectele sale pozitive. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă deja această practică drept standard global de îngrijire postpartum.
„A refuza contactul piele pe piele ar fi acum considerat neetic, deoarece există suficiente dovezi care arată că această practică îmbunătăţeşte sănătatea şi şansele de supravieţuire ale nou-născuţilor”, a subliniat Karin Cadwell, autoare principală a studiului şi directoare executivă a Centrului pentru Alăptare din cadrul Healthy Children Project.
Cercetări anterioare realizate în ţări cu resurse limitate au demonstrat că această metodă simplă poate fi chiar o intervenţie salvatoare, mai ales pentru copiii cu greutate mică la naştere. Un studiu amplu efectuat în spitale din India şi Africa a fost oprit înainte de finalizare după ce datele preliminare au arătat o creştere semnificativă a ratei de supravieţuire în rândul nou-născuţilor îngrijiţi prin contact piele pe piele.
Autorii subliniază că cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea calităţii studiilor şi pe modul de implementare a acestei practici, nu pe testarea eficienţei sale, care este deja dovedită.
Experţii subliniază că simplul gest de a plasa nou-născutul pe pielea mamei imediat după naştere nu este doar un moment de legătură emoţională, ci o intervenţie medicală eficientă, sigură şi esenţială, care ar trebui aplicată ca standard de îngrijire în toate maternităţile.
