La unii pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează Covid-19, simptomele pot persista timp de mai multe luni după infecţie. Oamenii de ştiinţă de la Institutul Pasteur au demonstrat, într-un model animal, că SARS-CoV-2 infectează creierul şi persistă în trunchiul cerebral până la 80 de zile după faza acută a infecţiei. Prezenţa virusului este asociată cu simptome de depresie, afectarea memoriei şi anxietate. Genele asociate cu metabolismul şi activitatea neuronală sunt dereglate în creierele acestor animale, reflectând procese similare observate în bolile neurodegenerative.
Încă de la primul val al pandemiei de Covid-19 a devenit evident că anumite simptome persistau timp de mai multe săptămâni, ba chiar luni, după infectarea cu virusul.
Acest fenomen, cunoscut acum sub denumirea de „Covid de lungă durată” (sau sindrom post-Covid-19), este caracterizat de un ansamblu de simptome care apar, în general, în decurs de trei luni de la infecţia iniţială şi durează cel puţin două luni.
Potrivit estimărilor Santé publique France, Covid-ul de lungă durată afecta 4% din populaţia adultă din Franţa la sfârşitul anului 2022.
Cele mai frecvente simptome cronice şi debilitante ale acestui sindrom sunt: oboseala extremă, complicaţiile neurologice („ceaţă cerebrală”), dificultăţile respiratorii (lipsă de aer şi senzaţie de sufocare, tahicardie) şi durerile de cap.
Oamenii de ştiinţă din cadrul Lyssavirus, Epidemiology and Neuropathology Unit, de la Institutul Pasteur, demonstraseră anterior că epiteliul olfactiv poate reprezenta o poartă de acces pentru virus către creier, ceea ce ar putea explica unele simptome neurologice ale Covid-ului de lungă durată.
În acest studiu, cercetătorii au monitorizat efectele infecţiei cu SARS-CoV-2 asupra sistemului nervos central timp de până la 80 de zile după faza acută a infecţiei, folosind modele animale.
Aceştia au detectat ARN viral de SARS-CoV-2 în sistemul nervos al majorităţii animalelor infectate, în special în trunchiul cerebral, pentru toate variantele investigate ale virusului (Wuhan, Delta, Omicron/BA.1), chiar şi la 80 de zile după faza acută a infecţiei.
Analizele suplimentare au identificat o activitate de replicare virală în ţesuturi, sugerând că virusul poate continua să infecteze noi celule, deşi încărcătura virală este scăzută. Prin urmare, se pare că virusul este capabil să persiste la niveluri reduse în trunchiul cerebral.
Ulterior, oamenii de ştiinţă au investigat impactul acestui ARN viral asupra metabolismului cerebral. Ei au observat că genele asociate cu metabolismul şi activitatea neuronală sunt dereglate în creierul acestor animale, într-un mod care aminteşte de semnăturile moleculare observate în bolile neurodegenerative, în special în boala Parkinson, care implică dereglarea căilor dopaminergice.
„Am observat că expresia genelor asociate cu metabolismul dopaminei este modificată. Infecţia cu SARS-CoV-2 pare să afecteze producţia de dopamină, un neurotransmiţător implicat în reglarea emoţiilor şi a memoriei”, explică Anthony Coleon, primul autor al studiului şi doctorand în cadrul Lyssavirus, Epidemiology and Neuropathology Unit a Institutului Pasteur, citat într-un comunicat.
De asemenea, cercetătorii au remarcat că prezenţa virusului la 80 de zile după faza acută a infecţiei este legată de simptome de depresie, afectarea memoriei şi anxietate. Evaluarea acestor simptome comportamentale a mai arătat că ele variază în funcţie de sexul animalelor.
„Studiul nostru este primul care dezvăluie impactul biologic pe termen lung al infecţiei cu SARS-CoV-2 în modele animale. Am identificat semnături biologice care pot explica unele dintre simptomele persistente observate la pacienţi”, adaugă Guilherme Dias de Melo, autor principal al studiului şi cercetător în cadrul aceleiaşi unităţi de la Institutul Pasteur.
„Continuăm cercetările pentru a înţelege cum determină infecţia pierderea funcţiei neuronilor dopaminergici. Studiul nostru ne-a permis să identificăm o listă de gene care sunt dereglate pe termen lung de infecţia cu SARS-CoV-2. Aceste gene oferă potenţiale ţinte pentru cercetarea unor molecule terapeutice”, a concluzionat cercetătorul.
