Un nou studiu sugerează că sensibilitatea la gluten la persoanele care nu suferă de boală celiacă ar putea fi legată de modificări ale microbiomului intestinal - populaţiile de bacterii care trăiesc în mod normal în intestin. Cercetarea indică faptul că aceste modificări pot influenţa modul în care organismul reacţionează la gluten.
Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz, secară şi alte cereale. În boala celiacă, sistemul imunitar reacţionează la gluten ca la o ameninţare, ceea ce duce la inflamaţie şi la leziuni ale intestinului subţire, însoţite frecvent de simptome digestive.
Potrivit unui raport publicat în numărul din februarie al American Journal of Physiology-Gastrointestinal and Liver Physiology, până la 15% din populaţie declară simptome digestive după consumul de gluten, în absenţa bolii celiace şi fără afectarea structurii intestinale.
Persoanele afectate prezintă însă adesea niveluri crescute de celule inflamatorii, ceea ce sugerează că glutenul poate declanşa un răspuns imun.
În cadrul studiului, cercetătorii au administrat şoarecilor antibiotice utilizate frecvent, care distrug bacteriile benefice din intestin. Ulterior, animalele au primit hrană care conţinea gluten. După tratamentul cu antibiotice, s-au observat modificări ale populaţiilor bacteriene intestinale. Aceste schimbări au influenţat modul în care glutenul a fost procesat, fapt care ar putea afecta modul în care este recunoscut de sistemul imunitar.
De asemenea, cercetătorii au constatat o inflamaţie mai accentuată şi un răspuns imun crescut la gluten după administrarea antibioticelor.
Autorii concluzionează că microbiomul intestinal poate influenţa măsura în care glutenul declanşează un răspuns imun şi oferă indicii despre mecanismul care stă la baza sensibilităţii la gluten la persoanele fără boală celiacă.
