Criza obezităţii se profilează drept una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale acestui secol. Din 1990 până în 2022, numărul adulţilor care trăiesc cu obezitate a crescut de patru ori, atingând peste 800 de milioane. Accesul limitat la alimentaţie sănătoasă şi schimbările în stilul de viaţă se numără printre cauzele principale ale acestei crize, sugerează un nou raport.
Pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii, datele recente sunt alarmante: peste 800 de milioane de persoane trăiesc deja cu obezitate, cu efecte majore asupra sănătăţii inimii şi sănătăţii mintale, iar două din trei persoane adulte de peste 25 de ani ar putea fi supraponderale sau obeze până în 2050, avertizează World Heart Report 2025 – Obesity and Cardiovascular Disease al World Heart Federation.
Raportul oferă o analiză amplă asupra agravării obezităţii la nivel mondial, subliniind necesitatea adoptării rapide a unor politici şi reforme profunde în sistemele de sănătate.
Potrivit documentului, la nivel mondial, numărul adulţilor care trăiesc cu obezitate a crescut de patru ori din 1990, de la 194 de milioane la 878 de milioane în 2022, iar numărul este estimat să crească în continuare.
Accesul limitat la alimente sănătoase şi accesibile, lipsa spaţiilor verzi şi tranziţia către munca la birou şi programul prelungit de lucru au contribuit la creşterea nivelului de obezitate, arată raportul recent publicat.
Obezitatea este cunoscută pentru creşterea semnificativă a riscului de apariţie a mai multor afecţiuni, printre care boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, AVC (accident vascular cerebral) şi anumite tipuri de cancer, provocând 3,7 milioane de decese anual şi fiind un factor major care contribuie la decesele cauzate de bolile cardiovasculare, avertizează autorii raportului.
Un indice de masă corporală (IMC) crescut contribuie la aproape 10% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare la nivel mondial, iar numărul acestora s-a dublat în ultimele trei decenii şi a ajuns la 1,9 milioane.
Totodată, copiii cu un IMC ridicat au un risc cu 40% mai mare să sufere de boli cardiovasculare la vârsta adultă.
Impactul economic al obezităţii este, de asemenea, în creştere, potrivit raportului.
Costurile pentru economie cauzate de îngrijirea medicală legată de obezitate, pierderea productivităţii şi decesele premature sunt estimate la 2,2% din produsul intern brut (PIB) la nivel mondial, ceea ce înseamnă aproape 2 trilioane de dolari anual.
Pentru a combate problema, unele ţări, printre care Marea Britanie şi Japonia, au luat măsuri pentru a reduce obezitatea prin limitarea densităţii restaurantelor de tip fast-food, în special în apropierea şcolilor şi în zonele afectate de obezitate infantilă şi sărăcie.
Raportul subliniază, de asemenea, că intervenţiile medicale inovatoare, precum injecţiile pentru pierderea în greutate bazate pe medicamentele de tip GLP-1, marchează un progres promiţător.
„Pentru a aborda implicaţiile tot mai mari ale crizei obezităţii, solicităm acţiuni şi investiţii din partea guvernelor din întreaga lume. Sistemele de sănătate trebuie consolidate pentru a asigura un acces mai larg şi mai echitabil la îngrijiri medicale pentru obezitate şi boli cardiovasculare”, a declarat Mariachiara Di Cesare, profesor de Population Studies and Global Health, şi director al Instututului de Public Health and Wellbeing din cadrul Universităţii din Essex, unul dintre autorii raportului.
În analiza lor, autorii subliniază că unii specialişti din domeniul medical manifestă prejudecăţi faţă de persoanele cu obezitate, considerând deseori că aceştia nu respectă recomandările medicale.
Acest aspect poate descuraja persoanele cu obezitate să caute îngrijiri medicale, inclusiv pentru prevenţie şi screening, punându-le sănătatea generală în pericol.
Autorii mai atrag atenţia că percepţia conform căreia persoanele cu obezitate sunt „leneşe, lacome şi lipsite de autocontrol” are consecinţe psihologice şi fizice de durată.
Copiii şi tinerii sunt în mod special vulnerabili la bullying şi discriminare din cauza greutăţii corporale, iar obezitatea a devenit acum principala cauză de hărţuire în şcoli, afectând educaţia şi sănătatea mintală a celor mici.
„Stigmatizarea de lungă durată legată de greutate şi discriminarea au împiedicat eforturile de combatere a obezităţii şi au contribuit la creşterea bolilor cardiovasculare, de aceea este urgent să le abordăm împreună”, notează autorii raportului.
Potrivit acestora, politicile de combatere a obezităţii „trebuie să ţină cont de inegalităţile în sănătate şi să sprijine populaţiile dezavantajate care se confruntă cu bariere mai mari în adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi în accesul la terapii împotriva obezităţii, evitând, în acelaşi timp, adâncirea stigmatizării”.
