Durerile de cap, sau cefaleea, continuă să fie o problemă globală majoră de sănătate, afectând aproape o treime din populaţia lumii şi având un impact semnificativ asupra calităţii vieţii. Noile date arată că această povară s-a menţinut ridicată în ultimele decenii, în ciuda existenţei unor tratamente eficiente.
Un nou studiu publicat online şi care va apărea în numărul din decembrie al revistei The Lancet Neurology, arată că, în 2023, aproape 3 miliarde de oameni, la nivel mondial, au suferit de cefalee, un nivel similar cu cel din 1990.
Analiza face parte din studiul Global Burden of Disease (GBD 2023) şi evaluează impactul asupra stării de sănătate cauzat de migrenă, cefalee de tip tensional, şi cefalee prin abuz de medicamente, în perioada 1990-2023.
Cercetarea a fost coordonată de experţi de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) şi Norwegian University of Science and Technology (NTNU), care au analizat durata şi severitatea simptomelor la diferite vârste şi între sexe.
Afectarea stării de sănătate a fost măsurată în „ani trăiţi cu dizabilitate” (YLDs), un indicator ce reflectă perioada în care o persoană trăieşte cu o problemă de sănătate ce afectează activităţile zilnice şi starea generală de bine.
Datele arată că, în 2023, durerile de cap au reprezentat una dintre cele mai importante cauze de limitare a activităţilor zilnice la nivel mondial, ocupând locul al şaselea între motivele de pierdere a capacităţii funcţionale. Măsurătorile folosite de cercetători exprimă cât timp trăieşte populaţia cu simptome care afectează viaţa de zi cu zi. Femeile sunt afectate mult mai sever decât bărbaţii, acumulând aproape dublu timp petrecut cu episoade de cefalee care reduc productivitatea şi calitatea vieţii.
Astfel, conform datelor, cefaleea a generat în 2023 o rată standardizată de 541,9 YLDs la 100.000 de locuitori, situându-se pe locul şase la nivel mondial între cauzele de dizabilitate. Povara este semnificativ mai mare în rândul femeilor: 739,9 YLDs la 100.000 de persoane, faţă de 346,1 pentru bărbaţi. În toate grupele de vârstă, femeile petrec mai mult timp confruntându-se cu dureri de cap.
Migrena a reprezentat principalul motiv pentru care persoanele cu dureri de cap au avut dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice. La nivel global, impactul migrenei a fost echivalent cu peste 40,9 milioane de ani trăiţi cu dizabilitate (limitări funcţionale). Raportând aceste efecte la populaţie, migrena a generat un impact aproape zece ori mai mare asupra funcţionării zilnice decât cefaleea de tip tensional, care a avut un impact mult mai redus. Această diferenţă evidenţiază faptul că, deşi migrena nu este cea mai frecventă formă de cefalee, este de departe cea mai invalidantă.
Astfel, în 2023, migrena a fost responsabilă pentru aproximativ 40,9 milioane YLDs la nivel global, cu o rată standardizată de 487,5 YLDs la 100.000 de persoane. Prin comparaţie, cefaleea tensională a generat doar 54,4 YLDs la 100.000, subliniind caracterul mult mai invalidant al migrenei. Cele mai ridicate niveluri de dizabilitate asociate migrenei au fost înregistrate în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, urmate de regiunile cu venituri ridicate din Europa şi America de Nord.
Cefaleea prin abuz de medicamente - definită ca agravarea unei cefalee existente prin utilizarea excesivă a analgezicelor folosite pentru migrenă sau cefalee tensională - a amplificat suplimentar această povară. Deşi afectează un număr relativ mic de persoane, impactul individual este ridicat, ceea ce contribuie semnificativ la dizabilitatea asociată cefaleelor, la nivel mondial. Pentru migrenă, abuzul de medicamente a reprezentat 22,6% din YLDs în cazul bărbaţilor şi 14,1% în cazul femeilor, iar pentru cefaleea tensională procentele au fost de 58,9%, respectiv 56,1%. În total, peste o cincime din povara globală a cefaleelor a fost legată de folosirea excesivă a tratamentelor medicamentoase.
Autorii subliniază că o parte importantă din această povară ar putea fi prevenită prin integrarea serviciilor de diagnostic şi management al cefaleei în asistenţa medicală primară, în special în ţările cu venituri mici şi medii, unde accesul la tratamente eficiente rămâne limitat.
O mai bună educare a populaţiei privind utilizarea corectă a medicamentelor şi accesul extins la terapii adecvate ar putea reduce semnificativ impactul asupra productivităţii şi calităţii vieţii.
Rezultatele studiului evidenţiază o necesitate urgentă de a întări strategiile de prevenţie, de a îmbunătăţi accesul la servicii de îngrijire şi de a promova utilizarea responsabilă a medicamentelor pentru durerile de cap. Prin acţiuni coordonate şi creşterea gradului de conştientizare, o parte considerabilă a poverii globale asociate acestor tulburăriar putea fi redusă, notează autorii analizei.
