Infecţiile respiratorii virale reprezintă o cauză majoră de îmbolnăvire la nivel mondial, afectând anual milioane de persoane de toate vârstele. Deşi multe dintre aceste infecţii se manifestă prin simptome uşoare, unele virusuri pot provoca forme severe de boală, cu impact semnificativ asupra sănătăţii publice. Printre acestea se numără şi virusul sinciţial respirator (VSR, în engl., RSV), un agent patogen frecvent subestimat, care se dovedeşte mai periculos decât se credea până acum, cu potenţial de a genera complicaţii serioase, mai ales la copii, vârstnici şi pacienţi cu afecţiuni cronice. Mai multe studii recente sugerează că acesta poate provoca efecte severe şi complicaţii de sănătate pe termen lung. În contextul sezonului rece, când circulaţia virusurilor respiratorii creşte, medicii recomandă respectarea măsurilor de prevenţie, precum igiena riguroasă a mâinilor, evitarea aglomeraţiilor, vaccinarea împotriva virusurilor respiratorii majore, şi consultarea unui specialist la apariţia simptomelor respiratorii persistente.
Deşi este considerată deseori o simplă răceală, infecţia cu virusul sinciţial respirator poate provoca forme severe de boală şi complicaţii de durată, indică o serie de studii recente.
Cercetările realizate la Spitalul General din Singapore, în cadrul Programului pentru Pregătire şi Răspuns Epidemic (PREPARE), au demonstrat că infecţiile cu VSR pot fi la fel de grave ca cele provocate de gripă sau de Covid-19.
În trei studii de cohortă de mari dimensiuni, echipa de cercetători a analizat severitatea infecţiei cu VSR, riscul de complicaţii cardiace şi efectele pe termen lung la pacienţii spitalizaţi.
Rezultatele au fost constante, şi anume, virusul sinciţial respirator poate provoca forme de boală comparabile ca severitate cu gripa şi Covid-19, iar în unele cazuri chiar mai grave.
Primul studiu, publicat în revista The Lancet Regional Health – Western Pacific, a inclus aproape 13.000 de adulţi spitalizaţi cu VSR, gripă sau Covid-19. Analiza a vizat mortalitatea la 28 de zile şi internările în unităţile de terapie intensivă (ATI), indicatori esenţiali ai severităţii bolii.
Aproximativ unul din 20 de pacienţi internaţi cu VSR a decedat în primele 28 de zile de la internare.
În ansamblu, cazurile de spitalizare cauzate de acest virus au fost mai severe decât cele de gripă, cu rate mai mari de mortalitate şi de internare în ATI.
În rândul persoanelor vaccinate împotriva Covid-19, VSR s-a dovedit a fi comparabil ca severitate cu infecţia cu SARS-CoV-2, studiul fiind realizat înainte ca vaccinurile împotriva VSR să fie disponibile în Singapore.
Al doilea studiu, apărut în JAMA Network Open, a evaluat riscul de complicaţii cardiace acute - evenimente care includ aritmii, insuficienţă cardiacă, AVC (accident vascular cerebral), tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară.
Analizând aproape 33.000 de spitalizări pentru infecţia cu virusul sinciţial respirator, gripă şi Covid-19, cercetătorii au descoperit că peste 10% dintre pacienţii cu VSR au suferit o complicaţie cardiovasculară acută, un risc semnificativ mai mare comparativ cu pacienţii internaţi pentru Covid-19 sau gripă, inclusiv în cazul celor vaccinaţi antigripal.
Cel de-al treilea studiu, publicat în revista Clinical Microbiology and Infection, a urmărit evoluţia pe termen lung a pacienţilor adulţi şi pediatrici după spitalizarea pentru infecţii respiratorii virale.
Analiza a cuprins aproximativ 83.000 de adulţi şi 24.000 de copii.
La adulţi, infecţiile cu virusul sinciţial respirator s-au asociat cu un risc crescut de complicaţii cardiovasculare şi neurologice chiar şi la 300 de zile după externare.
În rândul copiilor, cercetătorii au observat o probabilitate mai mare de a dezvolta probleme respiratorii persistente, precum respiraţie şuierătoare sau bronşită, după spitalizarea pentru VSR, comparativ cu gripa sau Covid-19.
Virusurile respiratorii, precum VSR, SARS-CoV-2, sau virusurile gripale, infectează sistemul respirator, afectând nasul, gâtul, căile aeriene şi plămânii.
Simptomele obişnuite includ tuse, durere în gât şi congestie nazală, iar în majoritatea cazurilor boala se vindecă spontan, organismul reuşind să o combată fără intervenţii medicale majore. Totuşi, la persoanele vulnerabile, infecţiile pot progresa către forme severe, precum pneumonie sau insuficienţă respiratorie.
Virusul sinciţial respirator se transmite uşor prin contact apropiat, picături eliminate odată cu tusea sau strănutul şi prin suprafeţe contaminate. Deşi majoritatea persoanelor prezintă doar simptome uşoare, riscul de forme severe este crescut la copii mici, vârstnici, pacienţi imunocompromişi sau cei cu afecţiuni respiratorii ori cardiace preexistente.
„Un aspect comun în toate cele trei studii este faptul că cei mai vulnerabili la complicaţii pe termen scurt şi lung sunt copiii mici şi vârstnicii, mai ales cei cu boli cronice”, a declarat dr. Ian Wee, medic infecţionist la Spitalul General din Singapore şi autor principal al studiilor.
Specialistul a subliniat importanţa monitorizării atente a stării de sănătate, recomandând ca persoanele cu risc crescut să discute cu medicul despre opţiunile de protecţie împotriva infecţiei cu VSR.
Populaţia generală este încurajată să menţină igiena personală, să evite contactul cu alte persoane când prezintă simptome şi să poarte mască dacă trebuie să iasă din casă în perioada de boală.
Rezultatele acestor cercetări evidenţiază faptul că infecţia cu virusul sinciţial respirator nu trebuie subestimată, deşi este adesea confundată cu o răceală comună. Virusul poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii şi necesită o atenţie sporită privind prevenţia şi supravegherea medicală.
