Cercetările recente sugerează că anumite infecţii severe ar putea avea consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii creierului. Identificarea acestor factori ar putea deschide noi direcţii pentru prevenirea declinului cognitiv la vârste înaintate.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Helsinki, Finlanda, arată că infecţiile urinare severe şi alte infecţii bacteriene sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta demenţă în anii următori, independent de alte boli existente.
Rezultatele au fost publicate, marţi, în revista PLOS Medicine.
Autorii au analizat datele a 62.555 de persoane din Finlanda, cu vârsta de cel puţin 65 de ani, diagnosticate cu demenţă cu debut tardiv în perioada 2017–2020. Studiul a inclus şi 312.772 de persoane fără demenţă, comparabile ca vârstă şi sex.
Analiza a identificat 29 de afecţiuni tratate în spital asociate cu riscul de demenţă. Acestea au inclus boli psihice, comportamentale, metabolice şi digestive. Dintre acestea, doar două categorii au fost infecţioase: infecţiile tractului urinar şi alte infecţii bacteriene.
După ajustarea rezultatelor pentru celelalte 27 de afecţiuni şi pentru factori precum nivelul de educaţie şi statutul profesional, infecţiile severe, în special cele urinare, au fost asociate cu un risc cu 19% mai mare de apariţie a demenţei.
Un aspect important este că aceste asocieri au fost identificate independent de alte boli care pot creşte atât riscul de infecţii, cât şi riscul de demenţă, cum sunt diabetul sau bolile cardiovasculare. Acest lucru sugerează că rolul infecţiilor poate fi analizat separat de alţi factori de risc.
Datele au indicat şi un interval de timp relevant între infecţii şi diagnosticarea demenţei, în medie de cinci până la şase ani.
Cercetătorii consideră că infecţiile severe ar putea accelera procesele precoce deja existente ale demenţei, fără a iniţia boala la persoane fără tulburări cognitive.
Autorii menţionează că inflamaţia declanşată de infecţii ar putea fi un mecanism implicat, însă subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica această legătură.
Printre afecţiunile neinfecţioase asociate cu un risc crescut de demenţă au fost identificate tulburările psihice legate de consumul de alcool, boala Parkinson şi alte boli ale creierului.
Studiul nu demonstrează o relaţie directă de tip cauză-efect între infecţiile severe şi demenţă. Totuşi, forţa asocierii observate susţine necesitatea unor cercetări suplimentare.
Autorii concluzionează că prevenirea sau tratamentul eficient al infecţiilor severe ar putea contribui, în viitor, la reducerea riscului de demenţă, dar acest aspect trebuie confirmat prin studii intervenţionale.
