VSR în România: Povara reală a bolii şi poziţia societăţilor medicale de profil

Virusul sinciţial respirator (VSR) rămâne una dintre principalele cauze de infecţii respiratorii severe la sugari în România. Datele recente arată că, în ciuda progreselor în prevenţie, povara bolii continuă să fie semnificativă, mai ales în sezonul rece, când secţiile de pediatrie şi terapie intensivă sunt frecvent suprasolicitate.

VSR este aproape imposibil de evitat. Studiile internaţionale arată că aproape toţi copiii vor contracta virusul până la vârsta de doi ani, iar mulţi o fac încă din primele luni.

Într-un interviu acordat 360medical.ro, Prof. dr. Oana Falup Pecurariu, medic primar pediatru şi şefa secţiei Clinica Pediatrie I din cadrul Spitalului Clinic de Copii Braşov vorbeşte despre dimensiunea reală a bolii în România şi necesitatea protecţiei universale a nou-născuţilor împotriva VSR.

1. Care este povara reală a bolii şi poziţia societăţilor medicale de profil pentru nevoia prevenţiei VSR?

VSR este una dintre principalele cauze de infecţii respiratorii severe la sugari, asociată cu bronşiolită, pneumonie şi spitalizări frecvente. La nivel global, în 2019 s-au raportat peste 33 milioane de episoade la copiii sub 5 ani şi aproximativ 3,6 milioane de spitalizări, cu peste 100.000 de decese anual. Cele mai frecvente decese se înregistrează în ţările în curs de dezvoltare.

Societăţile medicale din România şi Europa susţin protecţia universală a nou-născuţilor, deoarece nu există tratament antiviral specific, iar prevenţia este singura strategie eficientă.¹

2. De ce VSR este considerat un virus extrem de contagios, cu impact major în primele luni de viaţă?

Se estimează că toţi copiii până la vârsta de 2 ani vor experimenta cel puţin un episod de infecţie cu VRS iar sugarii cu vârsta sub 6 luni sunt cei mai vulnerabili la forme severe ale bolii, care pot necesita oxigenoterapie sau ventilaţie mecanică. Transmiterea VSR este predominant comunitară, iar fraţii mai mari şi contactele sociale sunt surse frecvente de infecţie.^2,3

3. Care este situaţia din România, ce reflectă datele statistice?

România se află printre ţările europene cu rată ridicată de spitalizare la sugarii având vârsta sub un an datorată infecţiei cu VSR. Conform datelor raportate de ECDC pentru sezonul 2024–2025, sugarii sub 6 luni sunt cei mai vulnerabili la forme severe, iar cei sub 2 luni sunt cel mai frecvent internaţi în secţiile ATI pediatrice.

În contextul epidemiologic actual, transmiterea comunitară este dominantă, ceea ce face dificilă protecţia sugarilor doar prin măsuri de izolare familială. În sezonul VSR, secţiile pediatrice sunt suprasolicitate, cu un număr crescut de cazuri care necesită oxigenoterapie şi, în unele situaţii, suport ventilator.⁴

În anul 2021 la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Braşov au fost internaţi un număr de 426 pacienţi cu diagnosticul de bronşiolită în vreme ce în anul 2022 numărul celor internaţi având acelaşi diagnostic de bronşiolită a fost simţitor mai mare, 617 pacienţi. În anul 2021, un total de 47 de pacienţi au prezentat reinfecţii, dintre care 28 au avut două spitalizări pentru bronşiolită, iar 19 au avut mai mult de trei spitalizări pentru aceeaşi afecţiune. Majoritatea acestor pacienţi aveau sub 6 luni.

În anul 2022 s-au înregistrat 104 episoade de reinfecţie, dintre care 82 de pacienţi au prezentat două spitalizări pentru bronşiolită, iar 22 de pacienţi au avut peste trei spitalizări (date prezentate în cadrul conferinţelor Naţionale şi în cadrul ESPID Bucureşti 2025).⁵

4.De ce este necesară protecţia universală a nou-născuţilor împotriva VSR şi cum se realizează?

Conform recomandărilor Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), strategia optimă de prevenţie a infecţiei cu virusul sinciţial respirator (VSR) la sugari trebuie să includă intervenţii  cu eficacitate demonstrată.

Prima soluţie aprobată pentru prevenţia universală a infecţiei cu VSR la sugari a fost administrarea anticorpilor monoclonali cu durată lungă de acţiune (2022), urmată ulterior de autorizarea (2023) vaccinului împotriva virusului sinciţial respirator (bivalent, recombinant), ambele integrate în programele de protecţie universală.⁶

Administrarea anticorpilor monoclonali cu durată lungă de acţiune se face la toţi sugarii iar administrarea vaccinului bivalent recombinant împotriva virusului respirator sinciţial se face la femeia însărcinată. Ambele metode şi-au dovedit eficienţa în protecţia nou născutului şi sugarului în perioada sa cea mai vulnerabilă faţă de infecţia cu virus respirator sinciţial.

Această abordare este susţinută de societăţile medicale din România, care recomandă integrarea acestor soluţii în programele naţionale, având în vedere:

• Transmiterea comunitară ridicată (fraţi, colectivităţi, contacte sociale).
• Vulnerabilitatea universală a sugarilor, indiferent de statusul de risc sau momentul naşterii.
• Absenţa unui tratament antiviral specific, ceea ce face ca profilaxia să fie singura opţiune eficientă pentru reducerea poverii bolii.

5. Care este rolul anticorpilor monoclonali de generaţie nouă în strategia de protecţie faţă de complicaţiile VSR?

Anticorpii monoclonali cu durată lungă de acţiune constituie o inovaţie terapeutică în profilaxia infecţiei cu VSR, prin mecanismul de neutralizare a proteinei F în stadiul de prefuziune, asigurând protecţie sezonieră cu administrare unică şi marcând tranziţia de la abordarea curativă la strategia de prevenţie universală.⁷

6. Ce date sunt publicate de ţările care au implementat prevenţia universală cu anticorpi monoclonali cu durată lungă şi care este impactul obţinut în prevenţia infecţiei cu VSR?

Rezultatele din practica medicală sunt impresionante:

• Spania: reducere cu 89,8% a spitalizărilor pediatrice datorate VSR;⁸
• Chile: reducere cu 77,46% şi 30 spitalizări prevenite la 1.000 copii imunizaţi;⁹
• Franţa, SUA, Portugalia: eficacitate între 69% şi 98% în prevenirea spitalizărilor;^10,11

Ambele intervenţii de prevenţie a VSR disponibile (anticorpii monoclonali şi vaccinul preF) şi‑au demonstrat eficacitatea şi impactul în reducerea poverii bolii în rândul populaţiei pediatrice, atât în studiile clinice randomizate, cât şi prin date emergente din practica reală, confirmând scăderea semnificativă a îmbolnăvirilor, formelor severe şi spitalizărilor asociate infecţiei cu RSV.

Virusul respirator sinciţial (VRS) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind principala cauză de infecţii respiratorii severe la sugari. Prevenţia universală s-a dovedit eficientă în reducerea spitalizărilor şi a complicaţiilor severe.

Societăţile medicale din România, în acord cu recomandările OMS şi ECDC, susţin implementarea unei strategii care să protejeze toţi nou-născuţii, indiferent de factorii de risc. Impactul observat în ţările care au adoptat aceste măsuri confirmă eficienţa şi necesitatea lor, subliniind importanţa accesului echitabil la imunoprofilaxie.^12,13

1. ^{Shi T, McAllister DA, O’Brien KL, et al. Lancet. 2017:946–958}
2. ^{Reeves RM, et al. J Infect. 2019;78:468-475}
3. ^{Meissner HC. N Engl J Med. 2016;374:62–72}
4. ^{Del Riccio M, et al. J Infect Dis. 2023;228:1528–1538}
5. ^{Obaciu, A.-A., Oana, C., Bleotu, L., Felup-Pecuraru, O. (2023). The Dynamics of Bronchiolitis after the COVID-19 pandemic.}
6. ^{,,Rapid scientific advice on protecting infants against respiratory syncytial virus disease for the European 2025/26 winter season,,, https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/RSA-winter-season.pdf.}
7. ^{Beyfortus | European Medicines Agency (EMA).} 
8. ^{Ares-Gómez S, et al. Lancet Infect Dis. 2024;24:817–828}
9. ^{Torres JP, et al. Lancet Infect Dis. 2025 Jun 10:S1473-309900233-693}
10. ^{Ministère de la Santé, France. DGS-Urgent N°2024_10; Campagne d’immunisation des nouveau-nés et nourrissons contre les infections à VRS pour la saison 2024–2025.} 
11. ^{FDA Approves New Drug to Prevent RSV in Babies and Toddlers | FDA} 
12.  ^{Poziţie de Opinie SRP si SBIHS ,, Rolul şi eficienţa anticorpilor monoclonali în prevenţia infecţiei cu VSR la toţi nou-născuţii şi sugari,, S285_2025_Document de pozitie-sustinerea protectiei nou-nascutilor.pdf.}
13. ^{Document de poziţie în susţinerea protecţiei tuturor nou-născuţilor împotriva complicaţiilor asociate infecţiei cu virusul sincitial respirator (VSR)- Societatea Română de Medicină Preventivă, Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, Societatea Naţională Română de Boli Infecţioase Pediatrice şi Societatea de Boli Infecţioase şi HIV/SIDA. Document de poziţie în susţinerea protecţiei tuturor nou-născuţilor împotriva complicaţiilor asociate infecţiei cu virusul sincitial respirator (VSR)}