Interesul în creştere faţă de impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii este susţinut acum de o descoperire ştiinţifică importantă: markeri biologici din sânge şi urină pot indica cât de mult consumă o persoană astfel de produse, arată un nou studiu. Această inovaţie deschide perspective promiţătoare în evaluarea riscurilor pentru boli cronice şi în personalizarea recomandărilor nutriţionale.
Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt asociate cu o serie de probleme de sănătate. Acum ar putea fi mai uşor de detectat cât de mult din aceste alimente consumă o persoană.
Moleculele identificate prin analize de sânge şi urină ar putea dezvălui câtă energie provine din alimente ultraprocesate, care alcătuiesc aproape 60% din regimul alimentar tipic al americanilor, reprezentând un pas important pentru înţelegerea impactului acestora asupra sănătăţii, potrivit unui nou studiu.
„Este pentru prima dată când oamenii de ştiinţă au identificat markeri biologici care pot indica un consum mai ridicat sau mai redus de astfel de alimente, despre care se ştie că sunt asociate cu diverse probleme de sănătate”, a declarat Erikka Loftfield, cercetătoare la Institutul Naţional de Cancer din Statele Unite, care a condus studiul publicat marţi în jurnalul PLOS Medicine.
„Ne pot oferi indicii despre biologia de bază care stă la baza asocierii dintre alimentele ultraprocesate şi rezultatele asupra sănătăţii”, a completat cercetătoarea.
Alimentele ultraprocesate, cereale dulci, băuturi carbogazoase, chipsuri, pizza congelată şi altele sunt obţinute prin procesare industrială, care foloseşte ingrediente precum aditivi, coloranţi şi conservanţi ce nu se regăsesc în bucătăriile obişnuite.
Pentru noua analiză, echipa a examinat date dintr-un studiu existent pe mai mult de 1.000 de adulţi în vârstă din Statele Unite. Peste 700 dintre participanţi au oferit mostre de sânge şi urină, precum şi rapoarte detaliate, colectate pe parcursul unui an, despre produsele alimentare consumate.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că sute de metaboliţi, produşi ai digestiei şi ai altor procese din organism, corespundeau cu procentul de energie consumat din alimente ultraprocesate.
Pe baza acestora, au elaborat un scor format din 28 de markeri în sânge şi până la 33 de markeri în urină, care pot estima eficient consumul de alimente ultraprocesate la persoanele cu un regim alimentar obişnuit.
„Am identificat o semnătură care prezicea un tipar alimentar caracterizat printr-un consum ridicat de alimente ultraprocesate, nu doar prezenţa ocazională a unui anumit aliment”, a precizat Loftfield.
Anumiţi markeri, în special doi aminoacizi şi un carbohidrat, au fost detectaţi în cel puţin 60 din cele 100 de etape de testare.
Un marker a indicat o posibilă legătură între o dietă bogată în alimente ultraprocesate şi diabetul zaharat de tip 2, potrivit studiului.
Consecinţele consumului de alimente ultraprocesate
Deşi cercetarea se află într-un stadiu incipient, descoperirea markerilor din sânge şi urină capabili să indice consumul de alimente ultraprocesate reprezintă „un progres ştiinţific important”, a afirmat dr. Dariush Mozaffarian, director al Institutului Food Is Medicine din cadrul Universităţii Tufts din Statele Unite, care nu a participat la studiu.
„Pe măsură ce cercetările avansează, aceste semnături metabolice ar putea contribui la clarificarea mecanismelor biologice şi a efectelor negative asociate alimentelor ultraprocesate, precum şi la evidenţierea diferenţelor dintre impactul asupra sănătăţii al diverselor categorii de alimente UPF, al metodelor de procesare şi al aditivilor”, a adăugat specialistul.
Autorii studiului speră să aplice acest instrument şi în alte cercetări existente, care dispun de mostre de sânge şi urină, pentru a urmări, de exemplu, efectul consumului de alimente ultraprocesate asupra riscului de cancer.
