Particulele microscopice de plastic sunt tot mai prezente în aerul pe care îl respirăm. Un nou studiu atrage atenţia că inhalarea acestor fragmente poate afecta plămânii şi poate contribui la apariţia unor boli respiratorii.
Inhalarea microplasticelor poate provoca inflamaţie şi leziuni la nivelul plămânilor, potrivit unei cercetări publicate marţi de Universitatea de Tehnologie din Sydney (UTS), Australia.
Autorii avertizează că această expunere ar putea creşte riscul de boli respiratorii, precum astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), fibroza pulmonară şi cancerul pulmonar.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că poluarea aerului este asociată cu aproximativ 7 milioane de decese premature anual.
Potrivit comunicatului UTS, microplasticele aflate în suspensie în aer, provenite din covoare sintetice, îmbrăcăminte şi praful din locuinţe, pot amplifica riscurile pentru sănătatea respiratorie.
Microplasticele sunt fragmente foarte mici de plastic, cu dimensiuni sub 5 milimetri, care apar atunci când obiecte din plastic mai mari se degradează sau eliberează fibre.
Plămânii sunt deosebit de vulnerabili la aceste particule din cauza suprafeţei lor mari şi a capacităţii limitate de a elimina particulele inhalate, în special pe cele foarte mici, care pătrund adânc în ţesutul pulmonar, a explicat autorul principal al studiului, Keshav Raj Paudel, cercetător senior la UTS în domeniul bolilor respiratorii cronice.
El a adăugat că tumorile pulmonare conţin o cantitate mai mare de microplastice comparativ cu ţesutul pulmonar sănătos, subliniind că diferitele tipuri de plastic au grade diferite de toxicitate.
De exemplu, microplasticele din polistiren se pot fixa pe stratul protector al plămânilor, pot afecta funcţionarea alveolelor (săculeţii de aer unde are loc schimbul de oxigen şi dioxid de carbon) şi pot declanşa reacţii chimice care pot deteriora ţesutul pulmonar.
Cercetătorii subliniază şi capacitatea microplasticelor de a transporta alţi poluanţi şi agenţi cancerigeni.
Suprafeţele din plastic pot atrage substanţe chimice şi microorganisme, astfel încât particulele inhalate pot introduce direct în plămâni aceste toxine şi agenţi patogeni.
Echipa de cercetare lucrează în prezent la modele in vitro (de laborator) avansate, pentru a simula expunerea pulmonară şi pentru a înţelege mecanismele moleculare implicate.
În viitor, echipa ăşi propune să atragă finanţare suplimentară pentru a investiga ţintele genetice şi terapeutice ale leziunilor celulare induse de microplastice, utilizând tehnologia CRISPR-Cas9, o metodă de editare genetică.
