Ministerul Sănătăţii va realiza, cu ajutorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o strategie naţională de screening şi prevenţie, care va creiona şi un traseu alpacientului pentru fiecare patologie, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la conferinţa 360APT – Acces, Prevenţie, Terapii: puncte de echilibru într-un sistem în schimbare, organizată de platforma 360medical. Ministrul i-a criticat pe responsabilii care s-au ocupat de screening şi prevenţie în sistemul public din România, care “20 de ani s-au jucat cu screeningul, şi nu l-au făcut”, dar “se ocupă în continuare de screening”.
“Ca să vă imaginaţi cât de slab este organizat acest domeniu, eu nu ştiu, ca ministru, câte unităţi sanitare pot face acest lucru. Dacă pe mine mă întrebaţi acum în câte unităţi sanitare se poate face screening pentru orice, îmi este imposibil săvă răspund cu o cifră apropiată de realitate”, a spus Alexandru Rogobete.
“Nu înţeleg de ce aceiaşi oameni care 20 de ani s-au jucat cu screeningul, şi nu l-au făcut, se ocupă în continuare de screening. Nu înţeleg de ce aceiaşi oameni care au scris tot felul de programe şi proiecte pentru screening, care nu funcţionează, în continuare sunt manageri în aceste proiecte”, a completat ministrul.
Potrivit oficialului, aceste realităţi dovedesc că este o problemă de sistem în privinţa screeningului şi prevenţiei.
“Am pierdut din exerciţiul financiar trecut milioane şi milioane de euro pentru că cine a scris aceste programe de screening şi prevenţie nu era în această realitate”, a menţionat Rogobete.
Potrivit ministrului, deşi se discută de peste 20 de ani de screening şi prevenţie, în prezent în România nu se face screening şi prevenţie “aşa cum s-ar putea face”, existând doar proiecte izolate, din care doarunele au funcţionat.
Mai mult, banii disponibili pentru astfel de programe au fost irosiţi pe cursuri, nu pe programe reale de screening.
“Zeci de milioane în ultimii zece ani, din toate exerciţiile financiare, bani folosiţi pentru tot felul de cursuri. Am treinuit medicii din România pentru screening şi prevenţie de cel puţin 20 de ori, pentru că aşa au fost gândite, în mare parte, proiectele”, a afirmat Alexandru Rogobete.
“Acum, dacă ieşim pe stradă şi întrebăm un om: ‘tu ştii că ai dreptul la screening pentru cancerul de col uterin?’, o să-ţi spună: ‘Nu’. Dacă-l întrebi: 'unde te duci să-ţi faci screeningul pentru cancer de col uterin?', o să-ţi zică: 'nu ştiu'. Asta este realitatea”, a adăugat ministrul.
Prin Banca Mondială, în România s-au investit zeci de milioane pentru dotarea laboratoarelor cu echipamente moderne, pentru achiziţia de mamografe sau alte aparate, dar în continuare nu există o strategie clară pentru screening şi prevenţie per patologie, a subliniat ministrul.
"Împreună cu echipa Ministerului Sănătăţii şi sub coordonarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), vom demara un grup tehnic de lucru care va scrie strategia naţională pentru screening şi prevenţie pentru următorii cinci ani, în care vom încerca să desenăm un traseu al pacientului per patologie, în funcţie de vârstă, de recomandările internaţionale şamd şi, în baza acelei strategii naţionale, să comunicăm toţi acelaşi lucru", a precizat Alexandru Rogobete.
"Am dorit să ştiu şi eu câte mamografe sunt în această ţară? Avem 164 de mamografe în sistemul public. Câte din ele credeţi că sunt în contract cu Casa pentru screening? 15%. Or, asta arată că, fără o strategie clară, fără un act administrativ care să impună, până la urmă, oamenii nu fac asta, nu intră în aceste programe, pacienţii nu ştiu că au această posibilitate şi iată cercul vicios", a adăugat oficialul.
El a subliniat că acest lucru are un efect nociv şi asupra bugetului, "pentru că una este să descopăr o patologie incipientă, şi să consum resurse evident mult mai puţine pentru a rezolva problema, şi alta este să ţin un pacient în terapie intensivă 30 de zile".
