În ultimii ani, diverse soluţii promovate ca „miraculoase” au atras interesul publicului, în special în zonele în care oamenii caută alternative la tratamentele medicale standard. Un nou studiu realizat în Polonia analizează în detaliu una dintre cele mai cunoscute astfel de substanţe şi evaluează siguranţa utilizării sale.
Miracle Mineral Solution (MMS) - „Soluţia Minerală Miraculoasă”, promovată de ani de zile ca un tratament universal pentru afecţiuni diverse, de la cancer şi autism până la Covid-19, este de fapt o soluţie de clorit de sodiu (NaClO₂), un dezinfectant utilizat în special pentru tratarea apei. Atunci când este acidificat, cloritul de sodiu generează dioxid de clor, iar ingestia acestor substanţe poate fi periculoasă pentru sănătate.
O echipă de la Universitatea de Medicină din Wroclaw a decis să investigheze în mod sistematic aceste afirmaţii. Studiul, publicat în revista Scientific Reports, a analizat efectele cloritului de sodiu acidificat (ASC), sursa generării dioxidului de clor.
Cercetătorii au testat două variante ale preparatului, ASC1 (acidificat cu acid clorhidric) şi ASC2 (cu acid gluconic), pe mai multe tulpini bacteriene, inclusiv patogene precum Staphylococcus aureus (streptococul auriu) şi E. coli, dar şi pe tulpini probiotice, precum Lactobacillus rhamnosus.
Rezultatele au confirmat că dioxidul de clor are proprietăţi antibacteriene, însă acestea apar doar la concentraţii toxice pentru celulele umane. La 30 ppm (0,003%), nivel la care s-a observat distrugerea bacteriilor, au apărut şi leziuni evidente ale celulelor cutanate (pielii), precum şi o mortalitate ridicată în modelul in vivo.
Echipa a analizat şi efectele asupra biofilmului bacterian, o structură protectoare formată de microorganisme. ASC a fost eficient împotriva acestor structuri, dar şi în acest caz concentraţiile eficiente au produs deteriorări la nivelul ţesuturilor.
„Rezultatele indică faptul că dozele eficiente împotriva biofilmelor sunt totodată toxice pentru celulele eucariote, însă nu poate fi exclusă dezvoltarea unei formule pentru uz extern care să asigure siguranţa utilizării şi eficacitate ridicată”, a declarat dr. Ruth Dudek-Wicher de la Facultatea de Farmacie a Universităţii de Medicină din Wroclaw, citată într-un comunicat.
Autoarea subliniază şi diferenţele importante dintre soluţiile industriale purificate de dioxid de clor, utilizate de exemplu în stomatologie, şi preparatele obţinute artizanal de adepţii MMS.
În cadrul studiului, cercetătorii au evaluat şi efectele ASC asupra bacteriilor probiotice. Biofilmul bacteriilor Lactobacillus s-a dovedit extrem de sensibil la preparat, ceea ce, potrivit autorilor, poate reprezenta un risc pentru microflora intestinală.
„În acest moment nu planificăm astfel de teste, dar nu le excludem în viitor. Dacă va fi dezvoltată o formă orală sigură, va fi necesară o analiză a impactului asupra microbiomului”, a precizat dr. Dudek-Wicher.
O parte importantă a cercetării a vizat şi combaterea dezinformării privind MMS.
„Cea mai dăunătoare eroare este credinţa în eficienţa MMS fără dovezi ştiinţifice solide”, explică autoarea. Ea atrage atenţia asupra raportului risc-beneficiu: în cazul MMS, beneficiul este zero, iar riscul este ridicat, mai ales întrucât dozele sunt adesea administrate cu picurătoare nestandardizate, ceea ce poate duce la variaţii mari ale cantităţii ingerate.
Acest lucru devine cu atât mai problematic cu cât substanţa este uneori recomandată copiilor şi femeilor însărcinate.
Dr. Dudek-Wicher menţionează şi recomandările nefondate privind utilizarea MMS în contextul obezităţii, promovate fără legătură cu efecte demonstrate şi bazate pe mesaje manipulative.
Întrebată dacă fenomenul poate fi contracarat, cercetătoarea consideră că este nevoie de o abordare integrată, interdisciplinară şi centrată pe înţelegerea oamenilor.
În opinia sa, educaţia şi comunicarea trebuie să ţină cont de motivele pentru care oamenii recurg la astfel de soluţii, iar cercetarea care demontează miturile trebuie susţinută.
Publicarea rezultatelor studiului pe platforma Agenţiei Poloneze de Presă arată, potrivit echipei, că societatea doreşte o voce ştiinţifică în această dezbatere.
„La Facultatea de Farmacie nu evităm subiectele dificile. Siguranţa pacienţilor care s-au rătăcit în căutarea unui tratament este prioritară pentru noi, iar interesul pentru aceste rezultate ne încurajează să continuăm. Plănuim o serie de analize şi publicaţii despre alte preparate promovate ca miraculoase – DMSO, adaptogeni, protocoale de ‘detoxifiere’ – toate cu scopul de a demonta miturile prin cercetare”, concluzionează autorii studiului realizat la Universitatea de Medicină din Wroclaw.
Foto articol: Prof. asistent Ruth Karolina Dudek-Wicher, din cadrul Departamentului de Microbiologie şi Parazitologie Farmaceutică al Universităţii de Medicină din Wroclaw. Credit: Universitatea de Medicină din Wroclaw.
