Un nou studiu furnizează dovezi obiective care validează simptomele resimţite de numeroşi pacienţi cu Covid de lungă durată, de la confuzie mentală la scăderea calităţii vieţii. Folosind biomarkeri cerebrali şi teste psihologice, cercetătorii au reuşit să contureze un profil neurobiologic al acestor pacienţi, diferenţiindu-i clar de cei care s-au recuperat complet. Noile cunoştinţe pot deschide calea către intervenţii clinice mai precise şi mai eficiente în faţa unui fenomen de sănătate post-Covid persistent şi adesea ignorat.
Este primul studiu care a comparat inflamaţia şi răspunsurile la stres cerebral între pacienţii cu Covid de lungă durată şi cei care s-au recuperat complet.
Rezultatele arată că persoanele cu dificultăţi de concentrare persistente şi alte probleme cognitive au o capacitate mai redusă de a se adapta la stres şi niveluri mai ridicate de inflamaţie în creier.
Deşi studii anterioare privind Covid prelungit au identificat modificări ale acestor markeri la şoareci, acest studiu a evaluat impactul infecţiei asupra creierului la pacienţi cu diagnostic confirmat de Covid-19.
Până acum, medicii au întâmpinat dificultăţi în a înţelege de ce anumiţi pacienţi dezvoltă simptome cognitive post-Covid, şi alţii nu.
Studii recente estimează că zeci de milioane de oameni din întreaga lume nu s-au recuperat complet nici la cinci ani după ce au trecut prin boală.
„Am comparat participanţii cu Covid de lungă durată cu grupul nostru de control sănătos, care s-a recuperat complet, pe baza măsurilor neurocognitive, a funcţionării emoţionale, a calităţii vieţii, precum şi a modificărilor specifice în markerii sanguini care evaluează răspunsul la stres”, a declarat autorul principal, dr. Michael Lawrence, neuropsiholog la Corewell Health din Michigan, citat într-un comunicat.
„Din câte ştim, acesta este primul studiu controlat care evidenţiază modificări specifice în sistemul nervos central şi simptome neurocognitive auto-raportate la pacienţii cu Covid de lungă durată, ceea ce validează simptomele pe care aceştia le-au experimentat”, a precizat el.
Studiul pilot, publicat pe 15 mai, în revista PLOS One, a inclus 17 pacienţi confirmaţi cu Covid (zece cu Covid prelungit şi şapte pacienţi care s-au recuperat complet, fără simptome persistente) şi a constatat următoarele:
- Nivelurile serice ale factorului de creştere nervoasă, un biomarker al capacităţii creierului de a se adapta şi de a forma noi conexiuni, au fost semnificativ mai scăzute în grupul cu Covid prelungit. Acest grup a prezentat, de asemenea, niveluri serice mai ridicate de interleukină (IL)-10, un marker al inflamaţiei.
- Deşi nu s-au observat diferenţe majore între grupuri în testele neuropsihologice standard, participanţii cu simptome de Covid prelungit au obţinut scoruri semnificativ mai mici la testul de fluenţă lexicală, ceea ce indică dificultăţi în accesarea rapidă şi precisă a centrelor de limbaj din creier şi în generarea de cuvinte care încep cu litere diferite.
- Grupul Covid de lungă durată a înregistrat, de asemenea, scoruri semnificativ mai scăzute faţă de grupul control în ceea ce priveşte calitatea vieţii, sănătatea fizică, funcţionarea emoţională şi sănătatea psihologică.
„Deşi este un studiu de dimensiuni reduse şi este nevoie de cercetări suplimentare, din punct de vedere clinic, medicii ar putea identifica mai devreme persoanele care întâmpină aceste dificultăţi şi le-ar putea oferi îngrijire printr-o abordare multidisciplinară, care să le fie cu adevărat de ajutor”, a afirmat dr. Judith Arnetz, profesor emerit la Facultatea de Medicină Umană a Universităţii de Stat din Michigan şi autorul corespondent al studiului.
Potrivit autorilor studiului, una dintre dificultăţile întâmpinate de medici în evaluarea pacienţilor cu Covid de lungă durată este faptul că aceştia tind să obţină rezultate normale la testele scrise de diagnostic.
„Aceşti pacienţi se confruntă cu o frustrare profundă, iar simptomele lor sunt adesea minimizate de prieteni, familie şi chiar de comunitatea medicală”, a declarat dr. Lawrence.
„Este dificil când toate analizele arată normal, dar pacienţii continuă să sufere şi să raporteze o multitudine de simptome şi dificultăţi”.
Dr. Arnetz a subliniat că medicii ar trebui să adopte o abordare multidisciplinară în îngrijirea acestor pacienţi, evaluând biomarkerii inflamatori şi cerebrali, ceea ce ar putea duce la un traseu terapeutic mai eficient în tratamentul pentru Covid de lungă durată.
„Servicii suplimentare precum logopedia, psihoterapia pentru reducerea stresului şi administrarea de medicamente care vizează oboseala şi confuzia mentală ar putea face parte dintr-un plan de tratament eficient”, a adăugat dr. Lawrence.
