Un nou studiu sugerează că anumiţi factori metabolici şi nutriţionali pot fi legaţi de felul în care îmbătrâneşte creierul şi de riscul unor boli neurodegenerative, indicând că dezechilibrele ar putea fi detectate cu mult înainte de apariţia simptomelor.
O combinaţie între obezitate şi niveluri scăzute ale nutrientului colină ar putea contribui la accelerarea îmbătrânirii cerebrale şi ar putea fi implicată în declanşatori timpurii ai unor boli neurodegenerative precum Alzheimer, potrivit unei cercetări recente.
Colina este considerată unul dintre cei mai importanţi nutrienţi pentru sănătatea organismului, iar lipsa acesteia, împreună cu stresul celular asociat obezităţii, ar putea reprezenta semnale de avertizare pentru declinul cognitiv cu mult înainte ca simptomele să devină evidente, afirmă cercetătorii coordonaţi de o echipă de la Arizona State University (ASU).
Echipa de neurobiologii de la ASU, arată că rezultatele se adaugă dovezilor tot mai multe potrivit cărora colina poate fi un marker valoros al disfuncţiei metabolice şi cerebrale şi subliniază importanţa unui aport zilnic suficient, întrucât nutrimentul este esenţial pentru sănătatea umană.
Autorii menţionează şi existenţa unor rapoarte recente care leagă nivelurile reduse de colină din sânge de schimbări comportamentale, inclusiv anxietate şi afectarea memoriei, precum şi disfuncţii metabolice mai ample, ce reflectă o funcţionare alterată a metabolismului în ansamblu.
În studiu au fost incluşi 15 tineri adulţi cu obezitate, cu vârsta medie de 33,6 ani, comparaţi cu 15 participanţi sănătoşi, iar cercetătorii au analizat niveluri chimice-cheie şi biomarkeri din organismul tuturor persoanelor.
Participanţii cu obezitate au prezentat mai multe diferenţe notabile faţă de grupul de control: o cantitate mai mică de colină care circula în corp, un număr crescut de biomarkeri asociaţi inflamaţiei şi niveluri mai mari de neurofilamente cu lanţ uşor (NfL), o proteină din sânge care indică lezarea neuronilor.
La persoanele cu obezitate, s-a observat o corelaţie puternică între colina mai scăzută şi valorile mai ridicate ale NfL. Mai mult, acelaşi tipar a fost identificat şi în analize ale ţesutului cerebral post-mortem provenit de la persoane vârstnice care au murit cu boala Alzheimer sau cu deficit cognitiv uşor (MCI).
Datele nu sunt suficient de cuprinzătoare pentru a demonstra o relaţie de cauzalitate, însă imaginea de ansamblu indică faptul că obezitatea, nivelurile reduse de colină şi îmbătrânirea accelerată a creierului care poate duce la demenţă ar putea fi conectate. Colina ar putea reprezenta una dintre explicaţiile pentru care obezitatea este un factor de risc pentru Alzheimer.
Neurocercetătorii la ASU, afirmă că rezultatele sugerează faptul că, la adulţii tineri, o bună sănătate metabolică şi un aport adecvat de colină contribuie la sănătatea neuronală şi pun bazele unei îmbătrâniri sănătoase.
Cercetarea se înscrie în seria studiilor care arată că îmbătrânirea creierului şi demenţa depind de numeroşi factori, iar separarea cauzelor de consecinţe rămâne dificilă; astfel de descoperiri pot ajuta la clarificarea proceselor care apar odată cu vârsta.
Autorii notează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege în detaliu această legătură dintre obezitate, colină şi neurodegenerare, însă sugerează că nivelurile scăzute ale acestui nutrient ar putea fi un semn de avertizare timpuriu pentru boli precum Alzheimer, iar creşterea aportului de colină ar putea funcţiona ca o măsură preventivă.
Deşi ficatul produce natural o cantitate mică de colină, aportul zilnic recomandat poate fi asigurat prin alimentaţie, inclusiv consum de ouă, peşte, carne de pasăre, fasole şi legume din familia cruciferelor, cum sunt broccoli, conopida, varza, kale sau varza de Bruxelles.
Nutrientul era deja recunoscut ca esenţial pentru sănătate, iar acest studiu oferă încă un argument pentru includerea regulată a acestuia în alimentaţie.
Specialiştii de la ASU, subliniază faptul că mulţi oameni nu realizează că nu consumă suficientă colină şi că includerea alimentelor bogate în colină în rutina alimentară poate ajuta la reducerea inflamaţiei şi la susţinerea sănătăţii organismului şi a creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Studiul a fost publicat recent în revista Aging and Disease.
