Depistarea mai rapidă a tuberculozei ar putea deveni posibilă prin utilizarea unor teste mai simple, realizate aproape de pacient. Noile recomandări urmăresc reducerea întârzierilor în diagnostic şi facilitarea accesului la tratament, în special în zonele cu resurse limitate.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat, marţi, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei (24 martie), noi ghiduri care încurajează utilizarea unor teste simplificate, ce pot fi efectuate în apropierea locului unde pacientul primeşte îngrijiri, nu doar în laboratoare specializate.
Potrivit organizaţiei, aceste teste sunt portabile, funcţionează pe baterii şi pot oferi rezultate în mai puţin de o oră. Costul lor este de peste două ori mai mic decât al multor teste moleculare utilizate în prezent, ceea ce le-ar putea face mai uşor de implementat în mai multe ţări.
Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că aceste instrumente pot schimba semnificativ modul în care este diagnosticată tuberculoza, prin aducerea testării rapide şi precise mai aproape de pacienţi, cu efecte asupra salvării de vieţi, limitării transmiterii bolii şi reducerii costurilor. El a făcut apel la toate ţările să extindă accesul la aceste tehnologii, astfel încât fiecare persoană afectată să poată fi diagnosticată şi tratată la timp.
Tuberculoza este o infecţie bacteriană care afectează cel mai frecvent plămânii. Deşi poate fi prevenită şi tratată, boala continuă să provoace peste 3.300 de decese zilnic, iar peste 29.000 de persoane se îmbolnăvesc în fiecare zi, conform OMS. Organizaţia internaţională de sănătate estimează că eforturile globale au salvat aproximativ 83 de milioane de vieţi din anul 2000 până în prezent. Totuşi, aceste progrese sunt ameninţate de reducerile de finanţare pentru sănătatea globală, care afectează programele de control al tuberculozei.
În noile recomandări, OMS susţine şi utilizarea exsudatelor de recoltare de pe suprafaţa limbii, ca alternativă pentru colectarea probelor. Această metodă ar putea fi utilă pentru adulţii şi adolescenţii care nu pot elimina spută (mucusul utilizat în mod obişnuit pentru testare), facilitând astfel diagnosticarea unor persoane cu risc crescut de deces.
De asemenea, organizaţia recomandă utilizarea unei strategii de „pooling” al sputei pentru tuberculoză şi formele rezistente la rifampicină. Aceasta presupune combinarea probelor de la mai multe persoane şi testarea lor împreună.
Potrivit OMS, noile tehnologii de testare ar putea fi utilizate şi pentru alte boli, inclusiv infecţia cu HIV, mpox şi virusul papiloma uman (HPV), ceea ce ar putea susţine dezvoltarea unor servicii integrate de testare, centrate pe pacient.
Extinderea utilizării testelor rapide, inclusiv a testelor urinare realizate la punctul de îngrijire pentru persoanele care trăiesc cu HIV şi a testelor simplificate efectuate în apropierea pacientului, ar putea reduce lacunele majore în diagnostic. Acest lucru ar putea duce la iniţierea mai rapidă a tratamentului şi la limitarea răspândirii bolii.
OMS subliniază că multe ţări întâmpină dificultăţi în adoptarea testelor rapide din cauza costurilor ridicate şi a necesităţii transportului probelor către laboratoare centralizate. În acest context, Dr. Tereza Kasaeva, director al Departamentului pentru HIV, tuberculoză, hepatite şi infecţii cu transmitere sexuală din cadrul OMS, a declarat că investiţiile în tuberculoză reprezintă o alegere strategică, cu beneficii economice şi de sănătate, estimând un randament de până la 40 de euro pentru fiecare euro investit.
OMS atrage atenţia că, deşi noile teste reprezintă un progres important, ele nu sunt suficiente pentru a elimina tuberculoza. Organizaţia estimează că la nivel global există un deficit anual de peste 4,5 miliarde de euro pentru cercetarea în domeniu, ceea ce încetineşte dezvoltarea de noi teste, tratamente şi vaccinuri.
