Pandemia de Covid-19 ar fi accelerat îmbătrânirea creierului uman, sugerează un studiu

Pandemia de Covid-19 ar fi accelerat îmbătrânirea creierului uman, sugerează un studiu

Chiar dacă nu aţi fost niciodată infectaţi cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19, pandemia ar putea totuşi să vă fi îmbătrânit creierul. Un studiu britanic de amploare oferă o privire surprinzătoare asupra modului în care stresul social, izolarea şi incertitudinea generalizată pot influenţa în mod direct sănătatea creierului. Pentru medici, neurologi şi cercetători în domeniul sănătăţii mintale, aceste concluzii deschid noi perspective asupra impactului colectiv al traumelor sociale asupra funcţiilor cognitive.

Ce înseamnă să îmbătrâneşti nu doar ca vârstă, ci şi la nivelul creierului? Pot stresul, izolarea şi haosul din lume să lase urme asupra minţii noastre? Un studiu, condus de experţi de la Universitatea din Nottingham, a constatat că pandemia de Covid-19 ar fi putut accelera îmbătrânirea creierului oamenilor, chiar dacă aceştia nu au fost niciodată infectaţi cu virusul.

Studiul, publicat marţi în revista Nature Communications, arată că oamenii care au trăit în perioada pandemiei de Covid-19 par să fi îmbătrânit mai repede din punct de vedere cerebral decât cei care au fost analizaţi înainte de pandemie.

Acest efect a fost mai vizibil la persoanele în vârstă, la bărbaţi şi la cei din medii defavorizate.

Doar cei care au fost infectaţi cu virusul între două examinări cerebrale au avut o scădere vizibilă a unor funcţii cognitive, cum ar fi viteza de gândire şi capacitatea de adaptare, ceea ce sugerează că pandemia în sine (în absenţa infecţiei) ar fi putut influenţa îmbătrânirea creierului, dar fără să provoace simptome evidente.

„Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost că şi persoanele care nu au avut Covid-19 au prezentat creşteri semnificative ale ritmului de îmbătrânire a creierului. Asta arată cu adevărat cât de mult a putut influenţa experienţa pandemiei în sine, de la izolare până la incertitudine, sănătatea noastră cerebrală”, a declarat dr. Ali-Reza Mohammadi-Nejad, coordonatorul studiului, citat într-un comunicat.

Datele longitudinale (informaţii colectate de la aceleaşi persoane, în mod repetat, pe o perioadă mai lungă de timp), de tip RMN, obţinute înainte şi după pandemie de la UK Biobank, le-a oferit o oportunitate rară  specialiştilor de a observa cum evenimentele majore de viaţă pot afecta creierul.

Echipa de cercetare a analizat scanări cerebrale de la aproape 1.000 de adulţi sănătoşi. Unele examinări au fost realizate înainte şi după pandemie, altele doar înainte. Folosind imagistică avansată şi învăţare automată, cercetătorii au estimat „vârsta creierului” fiecărei persoane - cât de bătrân părea creierul în comparaţie cu vârsta cronologică a persoanei.

Modelul folosit pentru a estima vârsta creierului a fost construit folosind scanări cerebrale de la peste 15.000 de persoane sănătoase, care nu aveau alte boli, ceea ce a permis obţinerea unor estimări precise.

Acest studiu ne aminteşte că sănătatea creierului este influenţată nu doar de boală, ci şi de mediul cotidian. 

Autorii subliniază însă că acest fenomen de îmbătrânire a creierului ar putea fi reversibil.

„Pandemia a pus o presiune semnificativă asupra vieţii oamenilor, în special asupra celor deja dezavantajaţi. Nu putem testa deocamdată dacă schimbările observate se pot inversa, dar cu siguranţă este posibil, iar acest gând este încurajator”, spune prof. Dorothee Auer, specialistă în neuroimagistică şi autoare principală a cercetării.

Studiul a fost realizat de experţi din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Nottingham şi a fost susţinut de Centrul de Cercetare Biomedicală NIHR Nottingham (National Institute for Health and Care Research/NIHR Nottingham Biomedical Research Center) şi programul DEMISTIFI al Medical Research Council (MRC).

viewscnt