Un studiu internaţional ridică semne de întrebare cu privire la siguranţa administrării acetaminofenului (paracetamolului) în timpul sarcinii. Analizând date din peste 100.000 de cazuri din mai multe ţări, cercetătorii au identificat o posibilă legătură între expunerea prenatală la acest medicament şi riscul crescut de tulburări de neurodezvoltare, precum autismul şi ADHD, ceea ce ar putea conduce la revizuirea ghidurilor clinice şi la o abordare mai prudentă în recomandările pentru femeile însărcinate.
Analiza, realizată de cercetători de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, din New York, a constatat că expunerea prenatală la acest medicament poate creşte riscul de tulburări de neurodezvoltare, inclusiv tulburarea de spectru autist şi tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD), la copii.
Studiul, publicat joi în revista BMC Environmental Health, este primul care a aplicat o metodologie riguroasă de analiză, numită Navigation Guide, un set de reguli şi paşi clar definiţi, folosit pentru a evalua în mod sistematic toate studiile existente pe o anumită temă, verificând cât de bine au fost realizate, cât de corecte şi complete sunt datele acestora şi cât de solide sunt concluziile pe care le trag cercetătorii.
Până acum, acetaminofenul, cunoscut şi sub numele de paracetamol, a fost considerat cea mai sigură opţiune pentru gestionarea durerilor de cap, febrei şi altor şi al altor tipuri de disconfort, fiind cel mai utilizat medicament fără reţetă.
Potrivit estimărilor, la nivel mondial este folosit de peste jumătate dintre femeile însărcinate pentru durere şi febră în timpul sarcinii.
Analiza realizată de echipa Mount Sinai, care a inclus 46 de studii cu date provenite de la peste 100.000 de participanţi din diverse ţări, pune sub semnul întrebării această percepţie şi evidenţiază importanţa unei abordări prudente în administrarea medicamentului la gravide, precum şi nevoia de cercetări suplimentare pentru a valida constatările.
Metodologia Navigation Guide Systematic Review este un cadru de referinţă recunoscut pentru sintetizarea şi evaluarea datelor în special în domeniul sănătăţii mediului, dar aplicabil şi în studiile privind efectele substanţelor asupra sănătăţii umane.
Această abordare le permite cercetătorilor să evalueze şi să noteze riscul ca un studiu să fie influenţat de erori sau factori care îi pot afecta obiectivitatea şi corectitudinea, cum ar fi prezentarea doar a unei părţi din rezultate, omiterea unor date importante sau colectarea incompletă a informaţiilor, precum şi să aprecieze cât de solide sunt dovezile şi cât de bine sunt realizate studiile individuale sau colective.
„Constatările noastre arată că studiile mai riguroase au mai multe şanse să evidenţieze o legătură între expunerea prenatală la acetaminofen şi riscurile crescute de autism şi ADHD. Având în vedere utilizarea pe scară largă a acestui medicament, chiar şi o creştere mică a riscului ar putea avea implicaţii majore pentru sănătatea publică”, a declarat dr. Diddier Prada, asistent universitar la Icahn School of Medicine (catedra de Population Health Science and Policy şi Environmental Medicine and Climate Science), citat într-un comunicat.
Cercetarea examinează, de asemenea, posibilele mecanisme biologice care ar putea explica relaţia dintre utilizarea paracetamolului şi aceste tulburări. Este cunoscut faptul că medicamentul traversează bariera placentară şi poate induce stres oxidativ, perturba echilibrul hormonal şi genera modificări epigenetice ce pot afecta procesele de dezvoltare a creierului fetal.
Deşi studiul nu arată că medicamentul provoacă direct tulburări de neurodezvoltare, concluziile echipei de cercetare întăresc dovezile care indică existenţa unei conexiuni şi ridică semne de întrebare cu privire la practicile clinice actuale.
Cercetătorii recomandă ca medicamentul să fie utilizat cu prudenţă în timpul sarcinii, pentru perioade scurte şi doar sub supraveghere medicală.
De asemenea, aceştia susţin evaluarea ghidurilor clinice, pentru a asigura un echilibru adecvat între beneficii şi riscuri, şi evidenţiază necesitatea unor cercetări suplimentare care să confirme aceste concluzii şi să identifice opţiuni mai sigure pentru controlul durerii şi febrei la gravide.
„Femeile însărcinate nu ar trebui să înceteze să ia medicamente fără a consulta medicul. Durerea sau febra netratată pot dăuna şi ele bebeluşului. Studiul nostru subliniază importanţa ca viitoarele mame să discute cu medicul despre cea mai sigură modalitate de tratament şi să ia în calcul şi opţiuni care nu implică medicamente, ori de câte ori este posibil”, a subliniat dr. Prada.
Având în vedere creşterea numărului de diagnostice de autism şi ADHD în lume, aceste constatări au implicaţii semnificative pentru politicile de sănătate publică, ghidurile clinice şi educaţia pacienţilor. Studiul evidenţiază, de asemenea, necesitatea dezvoltării de medicamente noi sau tratamente mai sigure, destinate femeilor însărcinate.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu University of California, Los Angeles (UCLA), University of Massachusetts Lowell şi Harvard T.H. Chan School of Public Health.