Un nou studiu de referinţă sugerează că nu doar afecţiunile cardiovasculare deja existente sau predispoziţiile genetice stau la baza unui stop cardiac subit. Peste jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite dacă sunt corectate anumite obiceiuri de viaţă, factori de mediu sau condiţii sociale. Pentru profesioniştii în domeniul sănătăţii, aceste concluzii oferă o nouă perspectivă asupra prevenţiei afecţiunilor cardiace, dincolo de tratamentele clasice.
O cercetare recentă a identificat 56 de factori de risc legaţi de stilul de viaţă, de mediu sau de condiţiile sociale, ce cresc riscul unui eveniment subit de stop cardiac (SCB). Rezultatele sugerează că abordarea acestor factori ar putea preveni până la 63% dintre cazuri.
Publicat în revista Canadian Journal of Cardiology, studiul aduce dovezi solide care subliniază contribuţia majoră a unor factori din afara sferei medicale în reducerea riscului.
Stopul cardiac, numit şi stop cardiocirculator, apare atunci când inima, în mod neaşteptat, încetează să funcţioneze din cauza opririi activităţii electrice şi reprezintă în continuare o preocupare majoră de sănătate publică la nivel mondial, având consecinţe fizice şi psihologice grave asupra pacienţilor, dar şi efecte extinse asupra familiilor, sistemelor de sănătate şi comunităţilor.
Din cauza ratei ridicate a mortalităţii şi a caracterului său imprevizibil, se situează printre principalele cauze de deces la nivel mondial.
„Studiile anterioare despre factorii de risc pentru cazurile subite de stop cardiac s-au bazat în general pe ipoteze şi au analizat doar câţiva factori, aleşi pe baza a ceea ce se ştia deja. De această dată, cercetarea noastră a folosit o abordare mult mai amplă, analizând legătura dintre numeroase influenţe din mediu şi sănătatea inimii, pe baza datelor din UK Biobank”, a declarat cercetătorul principal, dr. Huihuan Luo, de la Department of Environmental Health, School of Public Health, din cadrul Universităţii Fudan, China.
„Am folosit şi o metodă genetică avansată (randomizare mendeliană) pentru a verifica dacă aceste legături sunt cauzale, şi nu doar întâmplătoare. Rezultatele au arătat în mod concludent că mulţi dintre aceşti factori pot fi modificaţi, iar stilul de viaţă este cel care influenţează cel mai mult riscul de unui asemenea eveniment subit”, a completat dr. Luo.
Potrivit autorilor studiului, dacă s-ar reuşi îmbunătăţirea celor mai dăunători 30% dintre factorii de risc, s-ar putea preveni aproximativ 40% din cazurile de stop cardiac subit, iar dacă s-ar îmbunătăţi două treimi dintre aceşti factori, prevenţia ar putea ajunge chiar la 63%.
Printre toţi factorii analizaţi, obiceiurile de viaţă, cum ar fi alimentaţia, activitatea fizică sau somnul, au avut cel mai mare impact, acestea explicând între 13% şi 18% din riscul total.
Studiul a identificat 56 de factori care pot influenţa riscul de stop cardiac subit, printre care se regăsesc alimentaţia, condiţia fizică, echilibrul emoţional, statutul socio-economic şi condiţiile de mediu.
Corectarea acestor factori care nu ţin direct de sănătatea medicală ar putea preveni până la 63% dintre cazuri, spun autorii.
„Din câte ştim, acesta este primul studiu care a analizat în mod detaliat legătura dintre factorii de risc modificabili, dar care nu ţin direct de starea de sănătate propriu-zisă, şi apariţia stopului cardiac. Ne-a surprins proporţia ridicată, între 40% şi 63%, a cazurilor care ar putea fi prevenite prin corectarea acestor factori”, a precizat dr. Renjie Chen.
Rezultate surprinzătoare: alcoolul şi utilizarea computerului
Cercetătorii au constatat că un consum moderat de şampanie sau vin alb, alături de un aport crescut de legume şi fructe, o dispoziţie pozitivă, controlul greutăţii şi al tensiunii arteriale, precum şi un nivel mai ridicat de educaţie pot acţiona ca factori cu rol important în reducerea acestui risc.
„Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate este efectul benefic asupra inimii observat în cazul consumului de şampanie şi vin alb, contrazicând teoria că doar vinul roşu ar avea astfel de proprietăţi”, au comentat rezultatele Nicholas Grubic şi dr. Dakota Gustafso, autorii unui articol publicat împreună cu acest studiu.
Deşi mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înţelese, aceste rezultate evidenţiază un rol complex al efectului consumului moderat de alcool asupra sănătăţii.
Tot într-un mod surprinzător, utilizarea computerului a fost asociată cu un risc mai mic pentru un eveniment subit de stop cardiac, ceea ce pare să contrazică asocierea cu un comportament sedentar.
„Această asociere pare să reflecte mai degrabă diferenţe socio-economice sau ocupaţionale şi nu un efect protector direct al timpului petrecut în faţa ecranului", a explicat dr. Luo.
Pentru a reduce cu adevărat impactul acestei afecţiuni asupra sistemelor de sănătate, abordările ar trebui să nu se limiteze doar la intervenţiile de urgenţă, ci să se concentreze mai ales pe prevenţia primară, la nivelul întregii populaţii, concluzionează autorii.
Deşi trecerea de la intervenţie la prevenţie poate părea un demers simplu, realitatea este mult mai complicată, spun ei.
Complexitatea unui astfel de demers rezultă din interacţiunea dintre factorii genetici, bolile cardiovasculare preexistente şi influenţele exercitate de mediul înconjurător şi stilul de viaţă.
În acest context, identificarea factorilor de risc care pot fi modificaţi devine semnificativă pentru dezvoltarea unor strategii şi mesaje eficiente de sănătate publică, în special în populaţiile defavorizate de condiţiile de trai şi lipsa accesului la servicii medicale.
