Persoanele cu boala Alzheimer care fac zilnic între 3.000 şi 5.000 de paşi îşi pot încetini semnificativ declinul cognitiv, arată un nou studiu. Creşterea moderată a nivelului de activitate fizică ar putea întârzia deteriorarea mentală cu până la trei ani, iar un efort uşor mai mare, între 5.000 şi 7.500 de paşi pe zi, poate extinde această protecţie la aproximativ şapte ani.
Cercetarea, realizată de o echipă de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard şi publicată în luni, în prestigioasa revistă Nature Medicine, sugerează că nu este nevoie de pragul de 10.000 de paşi pe zi pentru a obţine beneficii cognitive. Chiar şi mişcarea moderată poate avea efecte notabile asupra sănătăţii creierului.
Studiul a inclus 296 de participanţi din programul Harvard Aging Brain Study, care urmăreşte etapele incipiente ale bolii Alzheimer.
Niciunul dintre participanţi nu prezenta semne de afectare cognitivă la începutul cercetării.
Timp de până la 14 ani, aceştia au fost evaluaţi periodic prin teste cognitive şi investigaţii imagistice cerebrale, purtând pedometre pentru a măsura numărul mediu de paşi zilnici.
Creierul persoanelor cu risc crescut de Alzheimer prezintă de obicei acumulări anormale de proteine beta-amiloid şi tau. Deşi mecanismul exact dintre cele două nu este complet înţeles, se ştie că nivelurile de beta-amiloid cresc primele, fiind urmate de acumularea proteinei tau, asociată mai direct cu declinul cognitiv.
Rezultatele au arătat că beneficiile mişcării zilnice s-au manifestat doar la persoanele care aveau deja niveluri ridicate de beta-amiloid, adică în stadiile preclinice ale bolii.
La aceste persoane, activitatea fizică a redus ritmul de acumulare a proteinei tau, responsabilă de deteriorarea conexiunilor neuronale, încetinind astfel declinul cognitiv cu 3 până la 7 ani comparativ cu persoanele sedentare. În schimb, acumularea de beta-amiloid a continuat, fără modificări majore.
Pentru participanţii cu niveluri scăzute de beta-amiloid, adică cu risc scăzut de Alzheimer, numărul de paşi nu a influenţat semnificativ performanţele cognitive.
Autorii subliniază că persoanele cele mai expuse declinului cognitiv sunt cele cu niveluri ridicate de beta-amiloid şi activitate fizică scăzută, o categorie care ar trebui vizată prioritar prin intervenţii pentru a evita sedentarismul.
Concluzia studiului este încurajatoare: chiar şi un nivel redus de activitate fizică, uşor de atins pentru majoritatea vârstnicilor, poate contribui semnificativ la menţinerea funcţiilor cognitive şi la încetinirea progresiei bolii Alzheimer.
