Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cardiovasculare şi un factor major de risc pentru AVC (accident vascular cerebral) şi infarct miocardic. Un nou studiu sugerează că, în anumite forme de boală, creşterea tensiunii ar putea fi legată de o activitate excesivă a unor circuite nervoase din creier.
Cercetători de la Facultatea de Medicină a Universităţii Missouri (Mizzou), din Statele Unite, au analizat modul în care se dezvoltă hipertensiunea într-un model experimental de hipertensiune primară la rozătoare.
Autorii au observat o activitate crescută a sistemului nervos simpatic, componenta sistemului nervos autonom care coordonează reacţia de „luptă sau fugă” şi reglează numeroase funcţii vitale ale organismului. De asemenea, au identificat o activitate intensă la nivelul celulelor neuroendocrine, care facilitează comunicarea dintre sistemul nervos şi sistemul endocrin, responsabil de secreţia hormonilor.
La pacienţii cu hipertensiune sunt activaţi mai mulţi neuroni din hipotalamus, regiunea cerebrală care controlează funcţia neuroendocrină şi sistemul nervos simpatic. Motivul pentru care aceste celule influenţează valorile tensiunii cardiace nu este încă clar.
Pentru a evalua dacă această activitate neuronală poate fi controlată, echipa a redus activitatea celulelor neuroendocrine la şobolani hipertensivi. Intervenţia a dus la scăderea tensiunii arteriale. Cercetătorii au identificat şi un receptor, o proteină implicată în transmiterea semnalelor între celulele neuroendocrine şi neuronii care controlează sistemul nervos simpatic.
Potrivit autorilor, dezvoltarea unui agent chimic care să blocheze acest receptor ar putea reprezenta o nouă opţiune de tratament pentru hipertensiunea primară - forma de hipertensiune fără o cauză identificabilă clară.
Echipa de la Mizzou îşi propune în continuare identificarea unei astfel de substanţe şi testarea ei în alte modele experimentale de hipertensiune. Cercetătorii subliniază că, dacă rezultatele vor fi confirmate, această abordare ar putea avea relevanţă pentru numeroşii pacienţi afectaţi de hipertensiune.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Cardiovascular Research.
