Un studiu de pionierat dezvăluie aspecte care nu au mai fost observate până acum asupra răspunsului imun după un xenotransplant de rinichi de la porc la om. Acest demers oferă o perspectivă unică asupra mecanismelor moleculare ale respingerii organului, deschizând perspective semnificative pentru prevenirea respingerii organului în xenotransplantul medical şi succesul unorastfel de intervenţii.
Xenotransplantul, adică transplantul de organe între specii, în special de la porci modificaţi genetic la om, este considerat o soluţie promiţătoare la criza mondială de organe.
Cu toate acestea, respingerea organului rămâne principalul obstacol care întârzie succesul clinic pe scară largă. Atacul complex al sistemului imunitar asupra ţesutului străin duce la eşecul grefei, iar înţelegerea evenimentelor moleculare implicate în aceste răspunsuri este esenţială pentru viitorul xenotransplantului.
Acum, într-un avans semnificativ pentru medicina de transplant, o echipă internaţională de cercetători a reuşit să descrie în detaliu felul în care sistemul imunitar uman reacţionează în cazul rinichiului provenit de la porc.
Rezultatele, prezentate la prestigiosul Congres al Societăţii Europene pentru Transplantul de Organe (European Society for Organ Transplantation - ESOT 2025), care se desfăşoară între 29 iunie - 2 iulie la Londra, în Marea Britanie, marchează un progres semnificativ în depăşirea celei mai mari provocări în xenotransplant: respingerea organului de către sistemul imunitar uman.
Folosind o tehnică de imagistică moleculară de ultimă generaţie, cercetătorii au descris modul în care celulele imune umane interacţionează cu ţesutul renal de porc în organele transplantate, identificând markeri vitali ai respingerii timpurii şi posibile strategii de intervenţie.
Studiul, condus de dr. Valentin Goutaudier şi o echipă internaţională de cercetare, printre care specialişti de la Institutul de Transplant şi Regenerare a Organelor din Paris şi Institutul de Transplant NYU Langone, evidenţiază mecanismele moleculare-cheie care ar putea schimba, pe viitor, modul în care se va face xenotransplantul.
Una dintre cele mai notabile descoperiri este prezenţa celulelor imune umane în toate componentele sistemului de filtrare al rinichiului de porc, observată după efectuarea transplantului.
Cercetătorii au observat semne moleculare timpurii ale respingerii mediate de anticorpi încă din ziua 10, atingând un vârf în ziua 33, confirmând observaţiile anterioare conform cărora respingerea începe rapid, dar progresează în timp.
Urmărind aceste răspunsuri imune până la 61 de zile, echipa a identificat o fereastră importantă pentru intervenţia terapeutică ţintită.
„Studiul nostru arată, în cel mai detaliat mod de până acum, cum reacţionează sistemul imunitar uman atunci când un rinichi de porc este transplantat. Prin observarea atentă a comportamentului celulelor imune şi a modului în care anumite gene se activează, putem adapta mai bine tratamentele pentru a preveni respingerea şi pentru a creşte şansele ca transplantul să funcţioneze pe termen lung”, a explicat dr. Goutaudier, citat într-un comunicat.
Studiul a folosit o metodă inovatoare prin care, cu ajutorul procesării computerizate a datelor, cercetătorii au reuşit să deosebească celulele imune umane de celulele proprii ale rinichiului de porc, ceea ce le-a permis să urmărească exact cum şi unde pătrund celulele imune ale beneficiarului în organul transplantat.
De remarcat, macrofagele şi celulele mieloide au fost cele mai frecvente tipuri de celule imune în toate momentele analizate, confirmând încă o dată rolul semnificativ al acestora în respingerea xenogrefelor.
Când au fost aplicate tratamente direcţionate special pentru a opri reacţia sistemului imunitar, semnele de respingere a organului transplantat au fost reduse cu succes.
Această descoperire, împreună cu noile informaţii despre modul în care celulele imune interacţionează cu ţesutul renal de porc, precum şi cum se răspândesc şi acţionează acestea în rinichiul de porc, reprezintă un progres semnificativ şi poate duce la dezvoltarea unor tratamente mai precise pentru prevenirea respingerii transplantului.
Noile informaţii vin într-un moment important, deoarece în 2025 vor începe în Statele Unite primele teste pe oameni vii pentru transplantul de rinichi de porc.
Având în vedere că, xenotransplantul se profilează ca o soluţie potenţială la criza globală de organe, aceste rezultate îi aduc pe oamenii de ştiinţă cu un pas mai aproape de momentul în care rinichii de porc modificaţi genetic ar putea fi folosiţi, pe termen lung, ca variantă reală de tratament.
Implicaţiile depăşesc sfera transplantului de rinichi.
Aceste cunoştinţe despre modul în care reacţionează sistemul imunitar al omului la organele de porc ar putea ghida strategii în mai multe domenii ale xenotransplantului de organe, inclusiv transplantul de inimă, plămâni şi ficat, unde este foarte important ca sistemul imunitar al pacientului să fie compatibil cu organul transplantat şi ca tratamentele care reduc reacţiile imune să fie bine adaptate pentru ca transplantul să reuşească.
„Dacă înţelegem cum reacţionează exact sistemul imunitar la nivel foarte detaliat, putem crea tratamente precise care opresc respingerea înainte să devină gravă. Această cercetare deschide drumul către transplantul de organe de la porc la om mai sigure şi mai eficiente în viitorul apropiat”, a menţionat dr. Goutaudier.
Următoarea etapă se va concentra pe îmbunătăţirea tratamentelor care previn respingerea transplantului, rafinarea modificărilor genetice la porcii donatori şi dezvoltarea unor protocoale timpurii de monitorizare pentru detectarea şi gestionarea reacţiilor de respingere.
Pe măsură ce progresul ştiinţific accelerează, cercetătorii rămân prudent optimişti că rinichii de porc modificaţi genetic ar putea deveni o opţiune reală şi sigură de transplant în decurs de un deceniu.
Totuşi, pentru ca aceste transplanturi să fie aprobate oficial de autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii, va fi nevoie ca siguranţa şi eficienţa lor să fie dovedite în mod repetat, la diferite categorii de pacienţi.
