Sindromul post-Covid, asociat cu modificări în creier similare celor din boala Alzheimer

Sindromul post-Covid, asociat cu modificări în creier similare celor din boala Alzheimer

Pacienţii cu Covid prelungit prezintă semne biologice legate de declin cognitiv de tip Alzheimer. Oamenii de ştiinţă au identificat la pacienţii cu Covid de lungă durată modificări cerebrale asociate cu demenţa Alzheimer.

Simptomele persistente după infecţia cu SARS-CoV-2 continuă să ridice semne de întrebare privind efectele pe termen lung asupra creierului.

Un nou studiu arată că anumite modificări structurale cerebrale observate la pacienţii cu sindrom post-Covid (Covid de lungă durată) sunt asociate cu markeri biologici şi performanţe cognitive întâlnite frecvent în boala Alzheimer.

Studiul, coordonat de cercetători de la NYU Langone Health, arată că pacienţii cu sindrom post-Covid prezintă modificări ale plexului coroid, o structură-cheie a creierului implicată în producerea lichidului cefalorahidian şi în menţinerea unei bariere între sânge şi sistemul nervos central. Modificările observate sunt asociate cu markeri sanguini cunoscuţi din boala Alzheimer şi cu scoruri cognitive mai scăzute.

Plexul coroid este o reţea de vase de sânge căptuşite cu celule specializate, care produc lichid cefalorahidian ce protejează creierul şi ajută la eliminarea produselor reziduale. Această structură are şi un rol în reglarea răspunsului imun din creier. Studii anterioare au arătat că SARS-CoV-2 poate afecta celulele care căptuşesc vasele de sânge ale plexului coroid.

Studiul recent, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia, arată că persoanele care au raportat simptome de Covid prelungit aveau, în medie, un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare decât persoanele care se recuperaseră complet după infecţia iniţială cu SARS-CoV-2.

Dimensiunea crescută a plexului coroid a fost corelată cu niveluri mai ridicate în sânge ale unor proteine care cresc pe măsură ce boala Alzheimer progresează, precum pTau217, dar şi cu proteine asociate cu leziuni cerebrale, cum este proteina acidă fibrilară glială (GFAP).

Cercetătorii au constatat şi că participanţii cu un plex coroid mai mare au obţinut scoruri mai mici la un test standard de evaluare cognitivă cu 30 de puncte, care măsoară memoria şi atenţia (Mini-Mental State Examination). Diferenţa medie a fost de aproximativ 2% faţă de ceilalţi participanţi.

Sindromul post-Covid, cunoscut şi drept Covid de lungă durată sau Covid prelungit, descrie situaţia în care simptomele persistă luni sau chiar ani după infecţia iniţială cu SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia de Covid-19.

La nivel mondial, aproximativ 780 de milioane de persoane au fost infectate cu SARS-CoV-2, o parte dintre acestea raportând oboseală de lungă durată, dificultăţi de concentrare, ameţeli, pierderea mirosului sau gustului, depresie şi alte simptome persistente.

Pentru acest studiu, echipa de cercetare a inclus 179 de participanţi: 86 de pacienţi cu simptome neurologice de sindrom post-Covid, 67 de persoane care s-au recuperat complet fără simptome persistente şi 26 de persoane care nu au avut Covid-19. Toţi participanţii au efectuat investigaţii RMN avansate, analize de sânge şi teste cognitive.

Analizele au arătat că modificările structurale ale vaselor de sânge din plexul coroid la pacienţii cu sindrom post-Covid au fost asociate atât cu creşterea volumului acestei structuri, cât şi cu reducerea fluxului sanguin.

Autorii menţionează că mecanismele exacte nu sunt confirmate, dar ipoteza lor este că aceste modificări reflectă un proces de remodelare vasculară determinat de inflamaţie, în care pereţii vaselor se îngroaşă ca răspuns la activarea prelungită a sistemului imun. Acest proces este asociat cu fibroză stromală, respectiv acumularea de ţesut fibros (ţesut cicatricial), care poate reduce suplimentar fluxul de sânge.

Un flux sanguin redus la nivelul plexului coroid ar putea diminua producţia de lichid cefalorahidian, ar putea favoriza acumularea de substanţe reziduale şi ar putea afecta integritatea barierei dintre sânge şi lichidul cefalorahidian, potrivit autorilor studiului.

Cercetătorii îşi propun să monitorizeze pe termen lung aceşti pacienţi pentru a evalua dacă modificările cerebrale identificate pot anticipa apariţia unor probleme cognitive persistente. Ei subliniază că sunt necesare studii mai ample şi de durată pentru a stabili dacă aceste modificări ale plexului coroid reprezintă o cauză sau o consecinţă a simptomelor neurologice observate în sindromul post-Covid.

viewscnt