Un studiu atrage atenţia asupra faptului că bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile de hipertensiune, diabet şi HIV/SIDA, prin incidenţă crescută a acestor afecţiuni şi rate mai mari de mortalitate. Aceste date evidenţiază nevoia unor intervenţii de tratament adaptate diferenţelor de gen.
Un studiu de amploare evidenţiază o tendinţă alarmantă: bărbaţii se confruntă mai des cu aceste trei afecţiuni şi au un risc crescut de deces, în acelaşi timp, manifestând o disponibilitate mai redusă de a accesa îngrijire medicală de specialitate.
Studiul a fost publicat recent în revista cu acces liber PLOS Medicine.
Cercetarea s-a concentrat pe trei afecţiuni comune: hipertensiune, diabet şi HIV/SIDA, şi a folosit date din mai multe ţări pentru a urmări modul în care aceste boli afectează diferit bărbaţii şi femeile în funcţie de sex şi vârstă.
Cercetătorii au evidenţiat faptul că, în pofida aplicării unor politici de sănătate nediferenţiate pe criterii de gen, există discrepanţe semnificative între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte riscurile de îmbolnăvire şi rezultatele clinice.
Prin evaluarea comparativă a incidenţei, procesului de diagnosticare şi accesului la tratament, studiul a avut ca obiectiv evidenţierea unor diferenţe subtile, dar semnificative, între starea de sănătate a bărbaţilor şi a femeilor, diferenţe care adesea rămân neobservate, şi fundamentarea unor intervenţii terapeutice orientate spre reducerea inegalităţilor de gen în accesul şi furnizarea serviciilor de sănătate.
Analiza a identificat diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei, în toate etapele procesului de prevenţie, diagnostic şi tratament, care includ expunerea la un factor de risc, dezvoltarea afecţiunii, diagnosticarea, tratamentul şi mortalitatea.
Studiul a evidenţiat că, bărbaţii şi femeile au beneficiat diferenţiat de îngrijire pentru hipertensiune, diabet şi HIV/SIDA în 200, 39 şi, respectiv, 76 de ţări.
De asemenea, incidenţa acestor afecţiuni a fost mai mare în rândul bărbaţilor, care au avut şi rate mai ridicate de mortalitate comparativ cu femeile şi, în unele ţări, au fost mai puţin dispuşi să solicite îngrijire medicală sau să respecte tratamentele.
În cele mai multe ţări, fumatul a fost mai frecvent în rândul bărbaţilor, în timp ce femeile au prezentat o prevalenţă mai ridicată a obezităţii şi a comportamentelor cu potenţial crescut de expunere la infecţii cu transmitere sexuală.
„Dovezile sunt clare: diferenţele între sexe apar cu consecvenţă în aproape fiecare etapă a procesului medical, de la rate mai mari ale fumatului la bărbaţi, până la prevalenţa crescută a obezităţii la femei, dar intervenţiile rareori reflectă acest lucru. Fără date defalcate în funcţie de sexul pacienţilor, acţionăm fără o imagine clară, incapabili să identificăm cine este omis în etapele de prevenţie, diagnostic şi tratament”, a declarat autoarea analizei, Angela Chang de la University of Southern Denmark (SDU), citată într-un comunicat.
Per ansamblu, studiul sugerează că profesioniştii din domeniul sănătăţii publice ar trebui să dezvolte strategii pentru a încuraja bărbaţii să participe la servicii de prevenţie şi îngrijire.
Cercetătorii subliniază, de asemenea, importanţa analizării datelor de sănătate în funcţie de sexul pacienţilor pentru a înţelege inechităţile şi a ghida intervenţiile adecvate în toate etapele procesului medical.
Ei concluzionează că sunt necesare seturi de date mai cuprinzătoare pentru aceste afecţiuni, dar şi pentru altele, pentru a se monitoriza mai eficient diferenţa de gen şi a implementa politici echitabile de sănătate.
„Am subliniat constant importanţa colectării şi publicării datelor diferenţiat pe sexe, având în vedere contribuţia lor esenţială la înţelegerea inegalităţilor în sănătate. Modelul nostru Gendered Health Pathways demonstrează clar că aceste date pot evidenţia diferenţele dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte expunerea la factori de risc, comportamentele legate de accesarea serviciilor medicale şi interacţiunea cu sistemele de sănătate. Această abordare constituie un pas fundamental în direcţia echităţii în sănătate”, au declarat profesorii Kent Buse şi Sarah Hawkes, fondatori şi directori executivi ai organizaţiei Global 50/50.
Potrivit acestora, disparităţile evidenţiate nu pot fi explicate exclusiv prin diferenţele biologice, ci reflectă în mod semnificativ influenţa normelor şi constrângerilor sociale legate de identitatea de gen, evidenţiind necesitatea adoptării unei perspective centrate pe echitate în dezvoltarea şi aplicarea politicilor de sănătate.
O analiză riguroasă din această perspectivă ar putea ghida transformarea sistemului de sănătate într-unul mai echitabil, capabil să răspundă nevoilor diferite ale pacienţilor.
