Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr. Matei Balş”, HIV Outcomes Romania, Centrul Român HIV/SIDA, Academia Europeană de HIV/SIDA si Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer al Academiei Romane, au organizat astăzi evenimentul dezbatere „Situaţia programelor de prevenire, diagnostic şi tratament HIV în România”, eveniment organizat în contextul Zilei Mondiale SIDA, care este marcată în fiecare an, la nivel mondial, în data de 1 Decembrie.
In cadrul evenimentului, reprezentanţi ai corpului medical, ai instituţiilor responsabile, ai Parlamentului României, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai mass-media, persoane care trăiesc cu HIV, activişti au semnat simbolic pe panoul „Manifestul HIV de la Bucureşti”, un apel public cuprinzând 10 puncte cheie de acţiune pentru politicile publice in domeniul HIV în România, astfel încât lupta cu HIV în anii următori să fie una susţinută şi de impact. Peste 40 de instituţii şi organizaţii, alături de peste 80 de persoane active in sectorul HIV au semnat până acum Manifestul.
Evenimentul a adus în atenţia participanţilor şi a publicului larg problematica luptei cu infecţia HIV la nivel mondial şi mai ales în România. Experţii reuniţi în cadrul dezbaterii au adus in discuţie nevoia de creştere a eforturilor în direcţia implementării activitaţilor legate de prevenirea infectării cu HIV, de educare a tinerilor în direcţia adoptării unor comportamente fără risc de infectare, în direcţia asigurării unor servicii de testare HIV mult mai prietenoase şi apropiate de comunitate, precum şi o diagnosticare timpurie urmată de intrarea imediată pe tratament. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au adus în discuţie lipsa de finanţare din partea Guvernului pentru implementarea Strategiei Naţionale HIV, în contextul în care numarul de cazuri de infecţie HIV este în creştere.
Cub această ocazie au fost prezentate şi rezultatele studiului “Nevoile socio-medicale ale persoanelor care trăiesc cu HIV din România” de UNOPA (Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA) în colaborare cu Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" al Academiei Române, printr-un chestionar online aplicat în perioada lunii noiembrie 2025. Printre altele, cercetarea arată că:
- persoanele care trăiesc cu HIV resimt nevoia sprijinului din partea comunităţii, au dificultăţi în a discuta cu alte persoane despre faptul ca trăiesc cu HIV
- peste 80% dintre respondenţi percep infecţia HIV ca pe o afecţiuni cronică, controlabilă prin tratament
- peste 80% afirmă că există discriminare şi stigmatizare faţă de persoanele care trăiesc cu HIV în comunitatea lor
- peste 67% doresc ca tratamentul antiretroviral sa fie eliberat in cadrul spitalelor, nu in farmaciile cu circuit deschis
- peste 90% dinpre persoanele care trăiesc cu HIV ar prefera să primească tratamentul pe o perioada de minim 3 luni
- peste 84% dintre ei au ultima încărcătură virală nedetectabilă
- peste 80% sunt multumiţi de calitatea serviciilor in spitalele de boli infecţioase
- 78% dintre respondenti spun că există discriminare în sistemul medical din cauza HIV, cu precădere în alte specialităţi decât infecţioase.
Prezent la eveniment, Senator Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senatul României a declarat „România are tot ce trebuie la îndemână în aşa fel încât să pună capăt acestei pandemii care a mai rămas, cea de HIV (...) Mi-aş dori ca şi la nivelul UE să se ia măsuri cât se poate de clare pentru trecerea la testare pe scară largă pentru HIV şi hepatită. Cred că România are posibilitatea să demonstreze lumii întregi că, dacă are o politică coerentă şi convergentă în acest domeniu, se pot limita foarte multe problemele legate de infecţia cu HIV şi, de ce nu, chiar oprirea transmiterii acestui virus”
Prof. Dr. Alexandru Rafila, Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, a subliniat „Viaţa pacienţilor depinde de investigaţii şi de tratament. Discutăm de două mari epidemii globale care au fost în zona bolilor cu transmitere şi sexuală: acum 500 de ani, sifilisul, ulterior a fost pandemia HIV şi toată lumea a discutat despre prevenţie. Cea mai bună cale spre prevenţie este asigurarea tratamentului, în primul rând, pentru pacienţi (...) dacă pacienţii cu HIV nu au tratament la timp, riscurile legate de transmiterea bolii cresc”. „Nu am mai sesizat situaţii în care discriminarea este prezentă şi avem o datorie, noi, corpul medical, să asigurăm servicii medicale identice oamenilor indiferent de patologiile lor preexistente”, a mai afirmat A Prof. Dr. Alexandru Rafila.
Gazda evenimentului, As. Univ. Dr. Adrian Marinescu, Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş a prezentat datele statistice legate de infecţia HIV la nivel national şi a arătat că „România este un exemplu bun pentru multe ţări din Europa, poate cu pretenţii mai mari decât noi. (...) faptul că reuşim o finanţare de 100 de milioane de euro doar pentru tratament şi că în fiecare an suma creşte cu 10%, eu cred că sunt nişte paşi importanţi”. Acesta a completat: „aproximativ 90% dintre românii care sunt infectaţi cu HIV primesc tratament de ultimă generaţie, care constă într-o singură pastilă, iar cei mai mulţi dintre pacienţi au monitorizările făcute corect, situaţiile în care aceştia nu sunt monitorizaţi conform protocoalelor fiind rare (...). Cred că realitatea este că avem aproximativ 900, poate o mie de pacienţi nou diagnosticaţi. Din păcate, testarea nu este acolo unde ne-am dori şi nu ţine doar de autorităţi, ţine de fiecare medic în parte, care poate uneori nu face testarea aşa cum ne-am dori, legat de decese, ele sunt mai puţine, pentru că raportarea nu e pe măsură” (...) în continuare, sunt români care evită să declare faptul că sunt infectaţi, tocmai din cauza prejudecăţilor”.
Iulian Petre, Director Executiv UNOPA, a declarant: ”E nevoie de mobilizare la nivel national, în direţia prevenirii noilor cazuri de infecţie HIV. Putem face asta în mai multe moduri: intervenim cu profilaxie preexpunere în rândul celor aflaţi la mare risc de infectare, asigurăm totodată acces la profilaxie postexpunere pentru cei care au avut un contact cu risc de infectare HIV. Totodată trebuie să testăm extins pentru HIV, astfel încât să diagnosticăm timpuriu şi să-i tratăm pe cei infectaţi cat mai repede si astfel să prevenim noi cazuri. Tot în sfera prevenirii intră şi asigurarea unui tratament continuu şi de calitate pentru cei care trăiesc cu HIV, ştiut fiind faptul ca aşa virusul ajunge nedetectabil în sângele lor şi nu-l mai pot transmite pe cale sexuală. România trebuie să prioritizeze finanţarea intervenţiilor în lupta cu HIV, pentru ca HIV nu a dispărut, iar dacă ne facem că nu mai e o problem, ne va arăta în anii viitor că este o problem si că dacă nu am intervenit in prevenirea lui, ţara va cheltui mult mai mult pe tratament”.
Date oficiale la data de 30 septembrie 2025
Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România (www.cnlas.ro), la 30 septembrie 2025 erau în viaţă 19.108 persoane infectate HIV în România. În anul 2025 au fost diagnosticate 406 cazuri noi de infecţie HIV în România. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2024 sunt: sex neprotejat (heterosexual) – 54,95 %, sex neprotejat (bărbaţi care fac sex cu alţi bărbaţi) – 33,66%, consum de droguri injectabile – 7,42%.
