Covid-19 de lungă durată, cunoscut şi sub denumirea de sindrom post-Covid sau PASC (sechele post-acute ale Covid-19), este o boală cronică marcată de simptome care persistă săptămâni sau chiar luni după infecţia iniţială, acestea variind de la dificultăţi de respiraţie şi tulburări de concentrare până la oboseală cronică. O nouă cercetare realizată de Institutul Karolinska arată că o tulburare rară de ritm cardiac, cunoscută sub numele de sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS), este mult mai frecventă decât se credea în rândul pacienţilor cu sindrom post-Covid, afectând în special femeile de vârstă mijlocie.
POTS este o afecţiune caracterizată prin creşterea anormală a ritmului cardiac atunci când pacientul trece din poziţia culcat în picioare. Schimbarea de poziţie provoacă ameţeli şi senzaţia de slăbiciune, cunoscută drept intoleranţă ortostatică.
Persoanele afectate pot avea o frecvenţă cardiacă mai mare decât normalul chiar şi în repaus sau în timpul efortului, fiind însoţită adesea de oboseală accentuată şi dificultăţi de concentrare, simptome comune şi în cazul Covid de lungă durată.
Cercetătorii suedezi au constatat că aproape o treime dintre pacienţii cu forme severe de Covid de lungă durată prezintă POTS, în timp ce înainte de pandemie mai puţin de 1% din populaţia Suediei era diagnosticată cu această afecţiune.
Potrivit autorilor, recentul studiu este cea mai amplă şi detaliată cercetare de până acum privind legătura dintre Coviod de lungă durată şi POTS.
Studiul a inclus 467 de pacienţi cu sindrom-post Covid sever, care nu fuseseră spitalizaţi în timpul infecţiei acute. Majoritatea, 91% erau femei de vârstă mijlocie, fără probleme de sănătate până atunci şi active fizic.
La aproximativ 12 luni de la îmbolnăvire, pacienţii au fost supuşi unor teste fizice şi au răspuns unor chestionare de sănătate, iar cei care au prezentat semne de POTS au fost evaluaţi suplimentar de un medic cardiolog.
Rezultatele au arătat că 31% dintre participanţi au fost diagnosticaţi cu POTS, 27% prezentau simptome compatibile, dar fără criterii complete de diagnostic, iar 42% nu aveau semne ale afecţiunii. Cei diagnosticaţi au avut ritm cardiac semnificativ mai ridicat la testele de mers şi o calitate a vieţii mai scăzută.
„Studii anterioare, de dimensiuni mai mici, au indicat o posibilă legătură, însă acum putem afirma cu certitudine că sindromul POTS este o afecţiune foarte frecventă la pacienţii cu sindrom post-Covid”, a declarat Mikael Björnson, doctorand în cadrul Departamentului de Medicină Solna al Institutului Karolinska.
Specialiştii subliniază că POTS poate fi identificat prin teste simple şi ieftine, disponibile în majoritatea unităţilor medicale, iar tratamentele existente pot ameliora simptomele şi îmbunătăţi calitatea vieţii.
Cercetătorii recomandă evaluarea pacienţilor cu Covid de lungă durată care acuză creşteri bruşte ale ritmului cardiac la ridicarea în picioare, ameţeli, „ceaţă mentală” (dificultăţi de concentrare) şi oboseală accentuată, pentru identificarea sindromului POTS.
Următorul pas al cercetării constă într-un studiu de urmărire pe o perioadă de patru şi cinci ani al grupului de pacienţi, la care se vor adăuga şi persoane cu Covid-19 care au fost tratate în spital, pentru a evalua evoluţia recuperării şi nivelul funcţional al pacienţilor în timp.
Studiul, realizat în colaborare cu Spitalul Universitar Karolinska şi finanţat de Consiliul Suedez pentru Cercetare şi de Fundaţia Suedeză pentru Inimă şi Plămâni, a fost publicat recent în revista Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology.
