Cercetătorii au identificat o nouă strategie de neutralizare a coronavirusurilor, bazată pe anticorpi foarte mici care se leagă de o regiune stabilă a virusului. Descoperirea sugerează o posibilă cale pentru terapii antivirale cu eficienţă largă, inclusiv împotriva variantelor.
Un nou tip de anticorp de dimensiuni foarte mici oferă protecţie puternică împotriva mai multor coronavirusuri înrudite cu SARS, inclusiv SARS-CoV-1 şi numeroase variante de SARS-CoV-2, virusul responsabil de Covid-19, potrivit unor noi cercetări. Anticorpii se leagă de o regiune esenţială şi foarte conservată aflată la baza proteinei spike, împiedicând modificarea formei acesteia, un pas necesar pentru infectarea celulelor.
Eficienţa multor terapii cu anticorpi scade pe măsură ce SARS-CoV-2 evoluează şi apar noi variante. Majoritatea anticorpilor existenţi vizează regiuni ale proteinei spike care suferă mutaţii frecvente, cum este domeniul prin care virusul se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor umane.
Când aceste regiuni se modifică, anticorpii pot să nu mai recunoască virusul, iar tratamentele devin mai puţin eficiente sau chiar inutile.
Pentru a evita această problemă, o echipă de la VIB-UGent Center for Medical Biotechnologys, din Belgia, a ales să se concentreze asupra subunităţii S2 a proteinei spike. Această subunitate are un rol cheie în fuziunea virusului cu celulele umane şi este mult mai stabilă între diferite tipuri de coronavirusuri decât alte regiuni ale proteinei spike.
Pentru identificarea anticorpilor potriviţi, cercetătorii au folosit lame, animale care produc anticorpi cu un singur domeniu, cunoscuţi şi sub denumirea de VHH sau nanocorpi. Aceşti anticorpi sunt mult mai mici decât anticorpii umani clasici. Echipa a descoperit mai mulţi nanocorpi derivaţi de la lame care pot neutraliza o gamă largă de virusuri înrudite cu SARS.
Modul lor de acţiune este distinct. În loc să ţintească regiuni frecvent expuse ale virusului, nanocorpii se leagă de o zonă rar accesibilă, extrem de conservată, formată din trei structuri proteice răsucite, situate la baza proteinei spike. Legându-se astfel, anticorpii funcţionează ca o clemă moleculară, menţin proteina spike în forma sa iniţială şi o blochează să-şi schimbe structura, schimbare necesară pentru infectarea celulelor.
În experimentele de laborator, aceşti anticorpi au oferit protecţie puternică împotriva infecţiei la animale, chiar şi atunci când au fost administraţi în cantităţi mici. Atunci când cercetătorii au încercat să forţeze virusul să dezvolte mutaţii pentru a scăpa de efectul tratamentului, acest lucru s-a dovedit dificil. Puţinele variante care au apărut au fost mult mai puţin infecţioase, ceea ce sugerează că virusul nu poate modifica această regiune fără a-şi pierde capacitatea de a se răspândi eficient.
Potrivit autorilor, regiunea vizată este atât de importantă pentru funcţionarea virusului încât modificările genetice sunt greu de tolerat.
Eficienţa ridicată, capacitatea de a acţiona asupra mai multor variante şi probabilitatea scăzută de apariţie a rezistenţei, sunt caracteristici care susţin dezvoltarea unor terapii antivirale cu efect de durată, aplicabile unei game largi de coronavirusuri.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
