Un nou studiu sugerează că anosomia (pierderea mirosului) cauzată de infecţia cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, poate fi ireversibilă în unele cazuri, chiar şi după ani de la vindecare. Concluziile atrag atenţia asupra unei consecinţe mai puţin vizibile, dar cu impact major asupra calităţii vieţii pacienţilor.
Cercetarea, coordonată de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, prin iniţiativa RecoverCovid, şi susţinută de Clinical Science Core din cadrul NYU Langone Health, a analizat datele a mii de americani care au trecut prin boala Covid şi le-a comparat cu cele ale unor persoane care nu au raportat boala.
Este cel mai amplu studiu de până acum care a investigat pierderea mirosului după Covid-19 prin utilizarea unui test formal, notează autorii.
La doi ani după infectare, 80% dintre cei care semnalaseră modificări ale simţului olfactiv au avut rezultate slabe la testele clinice de recunoaştere a mirosurilor. Mai mult, aproximativ unul din patru participanţi (23%) a prezentat o afectare severă sau chiar pierderea completă a simţului olfactiv.
Specialiştii avertizează că anosmia (scăderea capacităţii mirosului) nu este doar o neplăcere, ci o problemă medicală cu implicaţii serioase, fiind asociată, printre alte probleme, cu pierderea în greutate, scăderea calităţii vieţii şi depresia.
Totodată, un simţ olfactiv redus creşte riscul de accidente domestice - pacienţii nu percep mirosul de fum, gaze sau alimente alterate - şi afectează apetitul, cu posibile consecinţe asupra stării nutriţionale şi sănătăţii generale.
Mecanismul acestei tulburări ţine de inflamaţia sistemului olfactiv declanşată de infecţia virală.
În cadrul studiului, publicat online, în revista JAMA Network Open, pe 25 septembrie, au fost testaţi 3.535 de voluntari, bărbaţi şi femei. Pentru a măsura funcţia olfactivă, echipa a utilizat un instrument clinic: University of Pennsylvania Smell Identification Test (UPSIT). În această evaluare, considerată standardul de aur în domeniu, participanţii au trebuit să identifice 40 de mirosuri, alegând varianta corectă dintr-un set de opţiuni multiple, fiecare răspuns corect fiind punctat. Scorul total UPSIT a fost comparat cu o bază de date ce include mii de voluntari sănătoşi de acelaşi sex şi vârstă. În funcţie de rezultate, capacitatea olfactivă a fost clasificată ca normală, uşor afectată, moderat afectată, sever afectată sau pierdută complet.
În mod remarcabil, 66% dintre participanţii infectaţi care nu observaseră probleme legate de miros au înregistrat, de asemenea, scoruri anormal de mici la evaluare, potrivit autorilor studiului, ceea ce sugerează că declinul natural al simţului olfactiv odată cu vârsta sau infecţiile nediagnosticate anterior pot contribui la această problemă.
„Constatările noastre confirmă faptul că persoanele cu antecedente de Covid-19 pot fi expuse unui risc deosebit pentru slăbirea simţului olfactiv, o problemă deja subestimată în rândul populaţiei generale. Aceste rezultate sugerează că furnizorii de servicii medicale ar trebui să ia în considerare testarea simţului mirosului ca parte de rutină a îngrijirii post-Covid. Chiar dacă pacienţii nu îşi dau seama imediat, o diminuare a mirosului poate avea un impact profund asupra stării lor fizice şi psihice”, a declarat dr. Leora Horwitz, coautoare a studiului, citată într-un comunicat.
Experţii explorează în prezent modalităţi de restabilire a simţului olfactiv după Covid-19, precum suplimentarea cu vitamina A sau antrenamentul olfactiv destinat să „reseteze” răspunsul creierului la stimuli de miros. O înţelegere mai profundă a modului în care coronavirusul afectează sistemele senzoriale şi cognitive ale creierului ar putea contribui la rafinarea acestor terapii, însă dr. Horwitz avertizează că recuperarea ar putea să nu mai fie posibilă pentru anumite persoane.
„Poate dura mult timp, poate chiar pentru totdeauna, nu ştim, dar este absolut posibil ca unele persoane să nu îşi mai recapete mirosul niciodată”, a precizat medicul.
Totodată, cercetătorii atrag atenţia că studiul nu a evaluat direct pierderea gustului, care în multe cazuri însoţeşte problemele de miros. În plus, este posibil ca unele persoane neinfectate să fi fost clasificate greşit din cauza lipsei unui screening universal pentru virus, ceea ce ar putea explica rata neaşteptat de ridicată de hiposmie observată la participanţii fără un istoric declarat de Covid-19.
Rezultatele studiului vin într-un moment în care două noi variante ale coronavirusului, denumite Stratus, şi Nimbus (NB.1.8.1), se răspândesc la nivel internaţional, fiind responsabile pentru majoritatea cazurilor. Varianta Stratus include două subtipuri, XFG şi XFG.3, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a clasificat varianta XFG drept „variantă aflată sub monitorizare” şi a precizat că aceasta are cea mai mare rată relativă de creştere comparativ cu alte variante.
Agenţia afirmă că riscul pentru sănătatea publică la nivel global este scăzut şi că tulpina nu este considerată severă sau letală, vaccinul anti-Covid actual fiind în continuare aşteptat să rămână eficient.
Pe măsură ce se estimează o creştere a cazurilor de boli respiratorii în sezonul de toamnă, autorităţile sanitare recomandă izolarea la domiciliu şi evitarea contactului cu alte persoane în cazul apariţiei simptomelor.
