Ipsos, una dintre cele mai importante companii de cercetare de piaţă din lume, arată că opt din zece (79%) persoane care trăiesc cu obezitate în România consideră că afecţiunea lor „se poate preveni prin alegeri personale” - cea mai mare cifră dintre cele 14 ţări incluse în studiu şi cu mult peste media acestora (66%). Aceasta, în ciuda faptului că Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasifică obezitatea drept o boală cronică, recidivantă*.
Studiul sindicalizat privind Percepţiile Globale asupra Obezităţii, care a comparat percepţiile persoanelor care trăiesc cu obezitate (3.094) şi ale persoanelor care nu trăiesc cu obezitate (11.406) în 14 ţări, evidenţiază câteva concluzii importante pentru România.
Respingerea perspectivei medicale
-
Spre deosebire de majoritatea ţărilor studiate, încrederea persoanelor care trăiesc cu obezitate din România în soluţiile de stil de viaţă depăşeşte cu mult acceptarea obezităţii ca boală. Şapte din zece sunt de acord că „dieta şi exerciţiile fizice pot rezolva singure obezitatea”.
- În schimb, doar 55% recunosc că este „o afecţiune medicală care necesită tratament continuu” - comparativ cu 71% la nivel global. Acest lucru este întărit de o încredere foarte scăzută în factorii biologici ai bolii, doar 35% recunoscând că „genetica şi biologia sunt cauze principale” (faţă de 51% la nivel global).
Convingerile se traduc într-o implicare medicală scăzută
-
Acest angajament faţă de autonomie în România influenţează probabil comportamentul de a solicita ajutor: doar 21% dintre persoanele care trăiesc cu obezitate au consultat un medic cu privire la greutatea lor în ultimul an, una dintre cele mai scăzute cifre din studiul Ipsos.
- Pentru cei care nu consultaseră recent un medic, principalul motiv invocat a fost preferinţa de a „îmi gestiona singur greutatea” - citată de 41%, una dintre cele mai mari cifre dintre toate cele 14 ţări.
O contradicţie-cheie: conştientizarea riscului ridicat
- În ciuda deconectării cu definiţia medicală a obezităţii, persoanele care trăiesc cu obezitate în România prezintă o conştientizare surprinzător de ridicată a principalelor riscuri pentru sănătate. Două treimi asociază obezitatea cu o cauză directă sau o contribuţie puternică la diabetul de tip 2 (66%) şi bolile de inimă (64%). Ambele cifre sunt cu peste 10 puncte procentuale mai mari decât media globală.
Un impact mai discret, dar totuşi semnificativ, asupra vieţii de zi cu zi
- Povara zilnică a obezităţii este evidentă în România. Persoanele care trăiesc cu obezitate sunt cu 24 de puncte procentuale mai puţin mulţumite de sănătatea lor fizică decât cele care nu trăiesc cu obezitate, o diferenţă mai mare decât media globală (19 puncte).
- Cu toate acestea, greutatea percepţiei judecării din exterior este mult mai puţin pronunţată. Persoanele care trăiesc cu obezitate în România sunt mai puţin predispuse în comparaţie cu media globală să se simtă frecvent judecate pentru felul în care arată (17% faţă de 35% la nivel global) sau să se simtă stânjenite sau jenate din cauza greutăţii lor (23% faţă de 35% la nivel global).
Roberto Cortese, şeful departamentului Ipsos de studii de monitorizare a obezităţii şi bolilor cardiometabolice, afirmă:
„Concluziile pentru România prezintă cea mai dură imagine a auto-culpabilizării din studiul nostru. Convingerea că obezitatea este o chestiune de alegere personală este atât de puternică, încât anulează acceptarea acesteia ca afecţiune medicală, ducând la una dintre cele mai scăzute rate de implicare medicală. De Ziua Mondială a Obezităţii, provocarea noastră este de a reduce difenţa fundamentală în înţelegere. Trebuie să lucrăm pentru a construi încredere în natura medicală a obezităţii, pentru a ne asigura că oamenii se simt incurajaţi să solicite sprijinul profesional pe termen lung pe care îl merită.”
Despre studiu
Studiul Ipsos privind Percepţiile Globale asupra Obezităţii a fost realizat pe un eşantion de 14.500 adulţi din 14 ţări: Arabia Saudită (n=1.000), Austria (n=1.000), Brazilia (n=1.000), Canada (n=1.000), Coreea de Sud (n=1.000), Emiratele Arabe Unite (n=500) India (n=2,000), Italia (n=1.000), Marea Britanie (n=1.000), Mexic (n=1.000), Polonia (n=1.000), România (n=1.000), Spania (n=1.000), Turcia (n=1.000). Toate rezultatele globale se bazează pe media celor 14 ţări.
Un total de 1.000 de respondenţi au fost intervievaţi în România. Eşantionul din România a fost format din 201 de persoane care trăiesc cu obezitate şi 799 de persoane care nu trăiesc cu obezitate.
Studiul a fost efectuat online de către Ipsos în perioada decembrie 2025 - ianuarie 2026. Eşantionul populaţiei generale a fost structurat folosind cote de vârstă, gen şi regiune. În majoritatea ţărilor, cotele reflectă populaţia naţională; în unele pieţe, eşantioanele pot fi uşor orientate spre anumite categorii demografice (de exemplu, populaţiile mai tinere, urbane). Eşantionul permite analiza în funcţie de starea ponderală(IMC), prevalenţa obezităţii în fiecare piaţă fiind luată în considerare pentru a asigura dimensiuni de bază suficiente pentru compararea între persoanele care trăiesc cu obezitate şi persoanele care nu trăiesc cu obezitate. Ipsos a utilizat înălţimea şi greutatea furnizate de fiecare respondent pentru a analiza datele persoanelor care trăiesc cu obezitate şi cele care nu trăiesc cu obezitate. Au fost utilizate următoarele definiţii: Persoanele care trăiesc cu obezitate = IMC 30+ [25+ India, Coreea de Sud]; Persoanele care nu trăiesc cu obezitate = IMC <30 [<25 India, Coreea de Sud]. Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalenţă a obezităţii în cadrul acestui eşantion sunt derivate din date auto-raportate şi sunt destinate analizei comparative a percepţiilor, nu ca un substitut pentru statisticile epidemiologice naţionale oficiale.
Aspectele vieţii la care se face referire sunt: Sănătatea fizică; Bunăstarea emoţională şi mentală; Încrederea şi stima de sine; Relaţiile sociale; Viaţa romantică; Activitatea/ Condiţia fizică; Accesul la servicii şi sprijin medical; Dezvoltarea personală; Munca/ Rolul zilnic; Nutriţia şi obiceiurile alimentare; Mediul de zi cu zi; Securitatea financiară. Toate datele sunt protejate prin drepturi de autor Ipsos 2026.
*Definiţia Obezităţii– Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Obezitatea este clasificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca fiind o boală cronică, recidivantă, care rezultă din interacţiuni complexe între genetică, neurobiologie, comportamente alimentare, accesul la o alimentaţie sănătoasă, forţele pieţei şi mediul înconjurător în sens larg.
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
Despre Ziua Mondială a Obezităţii
Ziua Mondială a Obezităţii este marcată anual pe 4 martie, reunind oameni din întreaga lume pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la obezitate ca boală complexă şi cronică şi pentru a promova îmbunătăţirea prevenirii, tratamentului şi sprijinului.
www.worldobesityday.org.
Dezvăluirea clientului finanţator
Eli Lilly este abonat finanţator al studiului Ipsos Global Perceptions of Obesity, un studiu sindicalizat Ipsos, şi a furnizat finanţare pentru proiect. În calitate de abonat finanţator, Eli Lilly a avut contribuţii la direcţia generală a studiului. Ipsos a proiectat şi a derulat în mod independent cercetarea şi analiza şi a păstrat control editorial complet asupra tuturor comunicărilor finale. Toate datele sunt deţinute în totalitate de Ipsos şi sunt disponibile pentru mai mulţi clienţi.
Studiul Ipsos privind obezitatea
Ipsos se angajează să promoveze înţelegerea obezităţii ca prioritate globală în domeniul sănătăţii şi sprijină organizaţiile care lucrează pentru a îmbunătăţi rezultatele pentru persoanele care trăiesc cu obezitate. Capacităţile globale de cercetare a obezităţii includ monitorizări sindicalizate care urmăresc percepţiile şi tratamentul din lumea reală, cercetări personalizate, acces la piaţă şi servicii de consiliere, precum şi generarea personalizată de dovezi din lumea reală.
Despre Ipsos
Grupul internaţional de origine franceză Ipsos reprezintă una dintre cele mai mari companii în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris, are aproape 20.000 de angajaţi şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi. În 2026, Ipsos România aniversează un sfert de secol de la înfiinţare.
