Un studiu de amploare, realizat de cercetătorii de la Universitatea Augsburg din Germania, a evidenţiat o asociere între anumite boli autoimune şi dezvoltarea cancerelor la nivelul tractului digestiv, ficatului şi pancreasului. Analiza, bazată pe date de la peste 1,5 milioane de pacienţi, arată că afecţiuni precum boala celiacă, lupusul eritematos sistemic şi diabetul zaharat de tip 1 cresc considerabil riscul unor forme de cancer, în timp ce scleroza multiplă pare să ofere o protecţie parţială împotriva altor tipuri de tumori. Rezultatele subliniază importanţa monitorizării atente şi a programelor personalizate de prevenţie pentru pacienţii cu boli autoimune.
Într-o analiză de mari dimensiuni, cercetătorii de la Departamentul de Epidemiologie al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Augsburg furnizează dovezi convingătoare privind o legătură între bolile inflamatorii cronice şi dezvoltarea tumorilor maligne în tractul digestiv.
Folosind date de la peste 1,5 milioane de pacienţi din 47 de studii, cercetătorii au analizat asocierea dintre patru boli autoimune, majoritatea dobândite în copilărie sau la o vârsta adultă tânără, şi cancerele tractului gastrointestinal, ficatului şi pancreasului.
„Am obţinut rezultate foarte solide, cu un bias minim”, a declarat dr. Dennis Freuer, cercetător asociat la Departamentul de Epidemiologie, conducătorul studiului, citat într-un comunicat.
Studiul arată că boala celiacă, lupusul eritematos sistemic (LES) şi diabetul zaharat de tip 1 cresc riscul pentru mai multe tipuri de cancer al tractului digestiv, precum cancerul gastric şi cancerul de colon.
În special, riscul de cancer al intestinului subţire creşte de 4,2 ori dacă este prezentă boala celiacă.
Scleroza multiplă, pe de altă parte, este asociată cu un risc mai scăzut pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pancreatic, esofagian şi rectal.
„Rezultatele noastre subliniază necesitatea monitorizării pacienţilor cu boli autoimune şi dezvoltarea unor programe personalizate pentru prevenirea cancerului”, explică Julia Reizner, primul autor al lucrării.
Echipa de specialişti, formată din medici şi epidemiologi, atrage atenţia asupra faptului că inflamaţia cronică ar putea fi un factor declanşator important în apariţia cancerului şi recomandă aprofundarea cercetărilor pentru a înţelege mai bine mecanismele implicate, luând în considerare şi modul în care imunoterapiile pot influenţa acest proces.
Studiul, care va apărea în numărul din luna septembrie al eClinicalMedicine, oferă un impuls important pentru practica clinică şi dezvoltarea unor strategii de prevenţie.
