Antibioticele sunt esenţiale în tratamentul infecţiilor bacteriene, însă folosirea lor excesivă poate avea efecte care depăşesc sfera bolilor infecţioase. Un studiu recent sugerează că aceste medicamente pot influenţa starea psihică, prin modificări ale florei intestinale şi ale comunicării dintre intestin şi creier, fiind asociate cu niveluri mai ridicate de anxietate.
Antibioticele se numără printre cele mai utilizate medicamente la nivel mondial, datorită eficienţei lor în tratarea infecţiilor bacteriene. Administrarea excesivă poate însă afecta microbiota intestinală, ansamblul de bacterii şi alte microorganisme care trăiesc în intestin şi contribuie la digestie şi la funcţionarea normală a organismului.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au arătat că aceste microorganisme sunt implicate şi în comunicarea dintre intestin şi creier, prin aşa-numita axă intestin–creier, cu un rol important în menţinerea sănătăţii cerebrale.
O echipă de cercetători de la First Affiliated Hospital din cadrul Universităţii Medicale Chongqing, din China, a analizat dacă modificările produse de antibiotice asupra microbiotei intestinale pot favoriza apariţia tulburărilor de sănătate mintală, în special anxietatea.
Rezultatele, publicate în revista Molecular Psychiatry, indică faptul că utilizarea antibioticelor este asociată cu distrugerea unor bacterii intestinale implicate în reglarea dispoziţiei şi cu creşterea nivelului de anxietate.
În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat experimente pe şoareci adulţi, şi studii pe subiecţi umani. În prima etapă, şoarecii au primit antibiotice, după care a fost evaluat comportamentul acestora şi a fost analizată microbiota din materiile fecale, fiind comparată cu cea a animalelor din grupul de control.
Şoarecii trataţi cu antibiotice au prezentat comportamente asemănătoare anxietăţii, modificări ale compoziţiei microbiotei intestinale, în special la nivelul grupurilor Firmicutes şi Bacteroidota, precum şi o scădere a acizilor graşi cu lanţ scurt, substanţe rezultate din activitatea bacteriilor intestinale.
Analizele au arătat, de asemenea, o reducere semnificativă a nivelurilor de acetilcolină - un neurotransmiţător implicat în transmiterea semnalelor între celulele nervoase - în materiile fecale, peretele colonului, sânge şi hipocamp. Această scădere a fost corelată cu comportamentele de tip anxios observate la animale.
Cercetătorii au identificat corelaţii puternice între nivelurile de acetilcolină din probele periferice şi cele din hipocamp, precum şi între aceste niveluri, modificările microbiotei şi comportamentele anxioase.
În etapa următoare, echipa a analizat probe de scaun şi sânge de la trei grupuri de persoane: pacienţi care utilizaseră recent antibiotice, pacienţi care nu primiseră antibiotice şi persoane sănătoase.
Participanţii au completat şi chestionare privind nivelul de anxietate.
Pacienţii trataţi cu antibiotice au prezentat simptome de anxietate mai pronunţate, modificări ale microbiotei intestinale, în special reducerea bacteriilor din grupul Firmicutes, scăderea acizilor graşi cu lanţ scurt şi perturbări ale metabolismului lipidic în fecale şi ser.
La aceşti pacienţi au fost observate niveluri mai scăzute de acetilcolină în sânge şi fecale, iar aceste valori au fost strâns corelate cu severitatea simptomelor de anxietate.
Analizele au indicat că asocierea dintre anumite bacterii din genul Bacteroides şi acetilcolină ar putea juca un rol important în anxietatea indusă de antibiotice.Analiza detaliată a arătat că, dintre bacteriile din genul Bacteroides, specia Bacteroides caecimuris a fost redusă la şoarecii trataţi cu antibiotice, iar specia Bacteroides plebeius la pacienţi, ambele fiind asociate semnificativ cu nivelurile de acetilcolină.
În experimentele pe animale, administrarea de metacolină, un derivat al acetilcolinei, a redus comportamentele de tip anxios şi a diminuat activarea microgliei din hipocamp la şoarecii trataţi cu antibiotice. Acest rezultat sugerează o posibilă legătură între nivelurile de acetilcolină şi manifestările anxioase asociate utilizării antibioticelor.
Autorii concluzionează că utilizarea excesivă a antibioticelor poate avea efecte negative nu doar asupra microbiotei intestinale, ci şi asupra sănătăţii mintale, fiind asociată cu niveluri crescute de anxietate.
Studiul subliniază importanţa utilizării prudente a antibioticelor şi deschide direcţii de cercetare pentru o mai bună înţelegere a legăturii dintre intestin şi creier, precum şi pentru dezvoltarea unor strategii de refacere a microbiotei după tratamentele antibiotice.
