Interesul pentru vaccinare a crescut în România, potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe primele nouă luni ale anului 2025.
În ultimul an, prevenţia prin vaccinare a recâştigat teren în România, iar tot mai multe persoane aleg să se protejeze prin imunizare, un semnal important pentru sănătatea publică şi pentru sustenabilitatea sistemului medical.
O analiză comparativă realizată pe baza datelor CNAS privind consumul de vaccinuri eliberate pe bază de reţetă prin farmaciile cu circuit deschis, în primele nouă luni ale anilor 2024 şi 2025, indică o creştere clară a interesului pentru vaccinare la nivelul populaţiei.
Cea mai mare evoluţie se observă pentru vaccinarea împotriva infecţiei cu virusul papiloma uman (HPV), unde în 2025 au fost administrate 124.820 de doze până în luna septembrie, comparativ cu 83.824 de doze în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 49%.
Creşteri semnificative apar şi în cazul altor imunizări recomandate: vaccinul meningococic a fost administrat la 2.695 de persoane în 2025, faţă de 1.218 persoane în 2024, o creştere de 121%, vaccinul pneumococic a ajuns la 26.779 de persoane imunizate în 2025, comparativ cu 21.100 în 2024, înregistrând o creştere de 27%, iar pentru vaccinul hepatitic B au fost raportate 1.806 doze administrate în 2025 faţă de 1.007 în 2024, adică o creştere de 80%.
Pentru vaccinurile administrate în intervalul analizat din 2025, CNAS a decontat peste 111,1 milioane de lei, dintre care aproximativ 87 de milioane de lei au acoperit costurile vaccinurilor care oferă protecţie împotriva HPV.
Tendinţele surprinse de aceste date sugerează că, în pofida perioadelor marcate de informaţii contradictorii în spaţiul public, tot mai mulţi români revin la decizii privind prevenţia, bazate pe recomandările specialiştilor din domeniul sănătăţii şi pe dovezi ştiinţifice.
Creşterea cererii pentru vaccinuri are implicaţii directe atât pentru sănătatea individuală, prin reducerea riscului de boli prevenibile, cât şi pentru sănătatea comunităţii, prin limitarea circulaţiei agenţilor infecţioşi şi scăderea presiunii asupra serviciilor medicale.
„Atunci când tot mai mulţi părinţi solicită vaccinul HPV pentru copiii lor, când tot mai multe persoane active sau cu afecţiuni cronice aleg să se vaccineze, nu doar că putem vorbi despre o populaţie mai sănătoasă pe termen mediu şi lung, ci şi despre un sistem de sănătate care îşi poate gestiona resursele mai chibzuit, eliberat de povara şi presiunea plăţilor suplimentare generate de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare", a declarat conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, preşedintele CNAS, citat într-un comunicat.
Potrivit acestuia, consolidarea acestui trend ascendent depinde de măsuri concrete, care să faciliteze accesul la vaccinare şi să întărească relaţia de încredere dintre populaţie şi profesioniştii din sănătate, o condiţie esenţială pentru ca prevenţia să rămână o prioritate reală în anii următori.
În acest context, specialiştii subliniază importanţa menţinerii şi extinderii serviciilor de prevenţie, inclusiv prin susţinerea medicilor de familie şi prin stimularea consultaţiilor preventive, astfel încât vaccinarea să se realizeze în cabinetul medical, unde istoricul pacientului poate fi evaluat corect, se pot identifica riscurile şi nevoile reale, iar administrarea poate fi urmată de supravegherea reacţiilor post-vaccinale.
