Un nou studiu arată că vaccinarea împotriva zonei zoster ar putea reduce inflamaţia şi menţine oamenii mai tineri din punct de vedere biologic.
Vaccinarea este cunoscută în principal pentru rolul său de prevenire a infecţiilor. Date noi sugerează însă că unele vaccinuri ar putea fi asociate şi cu procese mai lente de îmbătrânire biologică - modul în care organismul îşi pierde funcţiile odată cu trecerea timpului, dincolo de vârsta din buletin.
Vaccinarea împotriva zonei zoster nu doar că reduce riscul de boală, ci este asociată şi cu o îmbătrânire biologică mai lentă la adulţii mai în vârstă, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la USC Leonard Davis School of Gerontology.
Analiza s-a bazat pe date din Health and Retirement Study, un studiu reprezentativ la nivel naţional în Statele Unite.
Cercetătorii au analizat informaţii provenite de la peste 3.800 de participanţi cu vârsta de 70 de ani şi peste, urmăriţi în anul 2016.
După ajustarea pentru factori sociodemografici şi de sănătate, persoanele vaccinate împotriva zonei zoster au prezentat, în medie, un ritm mai lent de îmbătrânire biologică faţă de cele nevaccinate.
Studiul a fost publicat, marţi, în Journals of Gerontology, Series A: Biological Sciences and Medical Sciences.
Zona zoster, cunoscută şi sub numele de herpes zoster, este o afecţiune caracterizată printr-o erupţie dureroasă cu vezicule, determinată de reactivarea virusului varicelo-zosterian, acelaşi patogen care provoacă şi varicelă.
Orice persoană care a avut varicelă poate dezvolta zona zoster, riscul fiind mai mare după vârsta de 50 de ani şi la persoanele cu sistem imunitar slăbit.
Vaccinarea, recomandată în principal adulţilor vârstnici, reduce riscul de boală şi şansa de a dezvolta durere cronică după episodul de zona zoster, o complicaţie care poate persista mult timp după vindecarea erupţiei.
Deşi vaccinurile sunt concepute pentru a preveni infecţiile acute, cercetări recente au sugerat legături între vaccinarea la adulţi, inclusiv împotriva zonei zoster sau a gripei, şi riscuri mai mici de demenţă sau alte afecţiuni neurodegenerative.
Potrivit autoarilor studiului, rezultatele actuale se adaugă acestui corp emergent de dovezi.
Spre deosebire de îmbătrânirea cronologică, îmbătrânirea biologică descrie modul în care se modifică organismul în timp şi cât de bine funcţionează organele şi sistemele sale.
În cadrul studiului, cercetătorii au evaluat şapte componente ale îmbătrânirii biologice: inflamaţia, imunitatea înnăscută (mecanismele generale de apărare ale organismului), imunitatea adaptativă (răspunsurile specifice după expunere sau vaccinare), hemodinamica cardiovasculară (circulaţia sângelui), markerii de neurodegenerare, îmbătrânirea epigenetică (modificări în activarea sau dezactivarea genelor) şi îmbătrânirea transcriptomică (modificări în transcrierea genelor în ARN).
Pe baza acestor indicatori, cercetătorii au evaluat nivelul general al îmbătrânirii biologice pentru fiecare participant.
În medie, participanţii vaccinaţi au avut niveluri mai scăzute de inflamaţie, o îmbătrânire epigenetică şi transcriptomică mai lentă şi un scor general mai redus de îmbătrânire biologică.
Rezultatele oferă indicii despre modul în care starea sistemului imunitar se poate corela cu procesele de îmbătrânire.
Inflamaţia cronică de intensitate redusă este asociată cu numeroase afecţiuni legate de vârstă, inclusiv bolile cardiovasculare, fragilitatea şi declinul cognitiv.
Autorii arată că scăderea inflamaţiei cronice ar putea explica parţial legătura observată, chiar dacă mecanismele biologice implicate nu sunt încă clar stabilite.
Analiza a arătat, de asemenea, că efectele observate pot persista în timp.
Participanţii care se vaccinaseră cu cel puţin patru ani înainte de recoltarea probelor de sânge prezentau în continuare, în medie, semne generale de îmbătrânire epigenetică, transcriptomică şi biologică mai lentă comparativ cu persoanele nevaccinate.
Potrivit autorilor, aceste rezultate sugerează că vaccinarea împotriva zonei zoster este asociată cu modificări în domenii-cheie legate de procesul de îmbătrânire.
Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma şi extinde aceste observaţii.
