După campaniile ample de vaccinare din timpul pandemiei, cercetătorii şi-au propus să stabilească dacă vaccinurile împotriva Covid-19 au avut efecte nedorite asupra mortalităţii generale în anii care au urmat. Un nou studiu, realizat la nivel naţional în Franţa, aduce clarificări pe baza unei baze largi de date din populaţie, comparând evoluţia persoanelor vaccinate cu a celor nevaccinate.
Vaccinurile anti-Covid-19 nu au dus la creşterea mortalităţii în Franţa, potrivit unui studiu care a analizat date de sănătate de la aproape 30 de milioane de adulţi.
Cercetătorii au constatat că, în cei patru ani de la începutul administrării vaccinurilor, rata deceselor a fost mai mare în rândul persoanelor nevaccinate. Astfel, mortalitatea generală a fost cu aproximativ 50% mai ridicată comparativ cu persoanele care au primit cel puţin o doză de vaccin.
Rezultatele au fost publicate joi, în revista JAMA Network Open, de cercetători din grupul Epi-Phare, care reuneşte Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor de Sănătate (ANSM) şi sistemul francez de asigurări de sănătate.
Concluzia echipei de cercetători a fost că „vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) împotriva Covid-19 nu cresc riscul pe termen lung de deces din orice cauză”.
Analiza a inclus aproape 30 de milioane de persoane cu vârsta între 18 şi 59 de ani, urmărite în intervalul 2021–2025. Majoritatea participanţilor, aproape 23 de milioane de persoane, au primit cel puţin o doză începând de la mijlocul anului 2021, odată cu lansarea campaniei de vaccinare în masă din Franţa. Restul de aproximativ 6 milioane au rămas nevaccinaţi.
Marea majoritate a dozelor administrate în această perioadă au fost vaccinuri ARNm produse de Moderna sau Pfizer/BioNTech.
În cei patru ani de la prima doză, 0,4% dintre persoanele vaccinate au decedat din orice cauză, comparativ cu 0,6% dintre cele care au rămas nevaccinate, ceea ce înseamnă că mortalitatea generală în grupul nevaccinat a fost aproximativ cu 50% mai mare, ceea ce indică o mortalitate generală vizibil mai ridicată în rândul persoanelor nevaccinate de aproape 1,5 ori.
„Putem spune cu un grad ridicat de încredere că nu există o creştere a riscului de mortalitate după un vaccin anti-Covid-19”, a declarat dr. Mahmoud Zureik, director Epi-Phare (ANSM-Cnam), care a supervizat studiul, citat de RFI.
Autorii notează că eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-Covid-19 sunt bine documentate, iar reacţiile adverse grave sunt rare şi au fost raportate în principal în legătură cu probleme cardiovasculare, precum miocardita sau pericardita.
Potrivit studiului, aceste efecte nu pun sub semnul întrebării utilitatea vaccinării pentru majoritatea grupelor de vârstă, deşi Franţa a recomandat ca vaccinul Moderna să nu fie administrat la persoanele adulte mai tinere.
Grupurile sceptice faţă de vaccinare au susţinut în mod repetat ideea eronată că vaccinurile cu ARNm ar fi provocat un val de decese, presupus „mascat” de statisticile oficiale care au urmărit mortalitatea prin Covid-19 doar în primele luni după vaccinare.
În acest context, dr. Zureik, care este profesor de epidemiologie şi sănătate publică la Universitatea Versailles–Saint-Quentin-en-Yvelines (UVSQ) şi la cel mai mare complex de spitale universitare publice din Europa, AP-HP (Assistance Publique - Hôpitaux de Paris), a explicat că, deşi profilul beneficiu-risc pe termen scurt era bine cunoscut, beneficiul pe termen lung nu a fost studiat până acum.
Deşi cercetătorii sunt încrezători că vaccinurile nu au declanşat o creştere a mortalităţii, ei subliniază totuşi că studiul nu poate demonstra, de unul singur, că vaccinarea a determinat o reducere globală a deceselor. Diferenţa dintre grupurile vaccinate şi nevaccinate poate reflecta efectele protectoare ale vaccinurilor pe termen scurt sau lung, dar ar putea fi influenţată şi de variaţii demografice şi sociale între grupuri legate de structura populaţiei, precum vârstă, sex sau statutul socio-economic.
