Vaccinul împotriva zonei zoster, asociat cu un risc mai scăzut de afecţiuni cardiovasculare

Vaccinul împotriva zonei zoster, asociat cu un risc mai scăzut de afecţiuni cardiovasculare

Vaccinarea împotriva virusului care provoacă zona zoster nu protejează doar împotriva infecţiei, ci poate aduce şi alte beneficii importante pentru sănătate. Studii recente arată că vaccinul contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare grave, cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral (AVC) sau insuficienţa cardiacă. Aceste constatări subliniază potenţialul vaccinării în prevenţia unor afecţiuni cronice, mai ales la adulţi şi vârstnici.

Astfel, un nou studiu amplu arată că vaccinul împotriva zonei zoster reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare.

Cercetătorii au constatat că imunizarea împotriva virusului varicelo-zosterian, din familia virusurilor herpetice, este asociată cu un risc cardiovascular mai scăzut.

Persoanele care primesc un vaccin împotriva zonei zoster au un risc cu 23% mai mic de evenimente cardiovasculare, inclusiv AVC, insuficienţă cardiacă şi boală coronariană, conform unui studiu realizat pe mai mult de un milion de persoane şi publicat în 5 mai în European Heart Journal.

Efectul protector al vaccinului durează până la opt ani şi este deosebit de pronunţat în cazul bărbaţilor, persoanelor sub 60 de ani şi celor cu un stil de viaţă nesănătos, cum ar fi fumatul, consumul de alcool şi sedentarismul.

„Zona zoster provoacă o erupţie dureroasă şi poate duce la complicaţii grave, în special la adulţii în vârstă şi la persoanele cu sistem imunitar slăbit. Cercetările anterioare arată că, fără vaccinare, aproximativ 30% dintre oameni pot dezvolta zona zoster în decursul vieţii. Pe lângă erupţii cutanate, zona zoster a fost asociată cu un risc crescut de probleme cardiace, de aceea ne-am propus să aflăm dacă vaccinarea ar putea reduce acest risc”, a declarat conducătorul studiului, prof. Dong Keon Yon, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Kyung Hee din Seul, Coreea de Sud, citat într-un comunicat.

Studiul a inclus 1.271.922 de persoane cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, care trăiesc în Coreea de Sud. Cercetătorii au colectat date, începând cu anul 2012, despre vaccinarea împotriva zonei zoster şi le-au combinat cu informaţii privind sănătatea cardiovasculară, precum şi alţi factori care pot influenţa starea de sănătate, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de trai şi stilul de viaţă.

Cercetătorii au utilizat un vaccin cu o formă atenuată a virusului varicelo-zosterian, care provoacă zona zoster. În multe ţări, acest tip de vaccin este acum înlocuit cu un vaccin recombinant, care conţine doar o proteină a virusului varicelo-zosterian, fără a include virus activ slăbit.

Studiul a evidenţiat că persoanele vaccinate au prezentat, în general, un risc cu 23% mai redus de evenimente cardiovasculare. Riscul de evenimente majore, precum AVC, infarct miocardic sau deces de cauză cardiacă, a fost mai scăzut cu 26%, la fel ca şi riscul de insuficienţă cardiacă. De asemenea, incidenţa bolii coronariene a fost cu 22% mai mică în rândul celor vaccinaţi.

Efectul protector a fost cel mai puternic în primii doi până la trei ani după administrarea vaccinului împotriva zonei zoster, însă cercetătorii au constatat că protecţia a persistat până la opt ani.

Studiul sugerează că vaccinul destinat prevenirii infecţiei herpetice poate contribui la reducerea riscului de afecţiuni cardiovasculare, inclusiv în cazul persoanelor fără factori de risc cunoscuţi, ceea ce indică faptul că imunizarea ar putea aduce beneficii suplimentare pentru sănătate, dincolo de protecţia împotriva zonei zoster.

„Există mai multe motive pentru care vaccinul ar putea reduce riscul cardiovascular. O infecţie cu virusul varicelo-zosterian poate provoca deteriorarea vaselor de sânge, inflamaţie şi formarea de cheaguri, care pot duce la boli de inimă. Prin prevenirea infecţiei, vaccinarea poate reduce aceste riscuri. Studiul nostru a identificat beneficii mai puternice la persoanele mai tinere, probabil datorită unui răspuns imun mai bun, şi la bărbaţi, posibil din cauza diferenţelor de eficacitate a vaccinului", notează autorii.

Este una dintre cele mai ample şi mai cuprinzătoare cercetări care a urmărit o populaţie generală sănătoasă pe o perioadă de până la 12 ani, potrivit autorilor. 

Astfel, cercetătorii au reuşit, pentru prima dată, să examineze asocierea dintre vaccinarea împotriva zonei zoster şi 18 tipuri diferite de boli cardiovasculare, luând în considerare şi alte afecţiuni, factori de stil de viaţă şi statutul socio-economic, ceea ce face ca rezultatele să fie mai robuste.

Totuşi, având în vedere că studiul a fost realizat pe o populaţie asiatică, rezultatele ar putea să nu fie pe deplin valabile şi pentru alte regiuni ale globului. În plus, deoarece vaccinul zoster pe bază de virus atenuat nu este indicat pentru toate categoriile de persoane, sunt necesare cercetări suplimentare privind eficienţa vaccinului recombinant, atrag atenţia cercetătorii.

„Deşi am realizat o analiză riguroasă, acest studiu nu stabileşte o relaţie cauzală directă, aşadar trebuie luate în considerare şi alte posibile influenţe externe”, a concluzionat profesorul Yon.

Cercetătorii îşi propun, în continuare, să studieze impactul vaccinului recombinant pentru a vedea dacă şi acesta oferă beneficii similare în reducerea riscului de boli de inimă.

Virusul varicelo-zosterian (VZV) este un virus herpetic (face parte din familia Herpesviridae) care provoacă două afecţiuni distincte:

Varicela (vărsatul de vânt)

Apare de obicei la prima infecţie, în copilărie. Se manifestă prin erupţii cutanate cu vezicule, febră şi mâncărimi. După vindecare, virusul nu este eliminat din organism, ci rămâne inactiv (latent) în ganglionii nervoşi, care fac parte din rădăcina posterioară a nervilor spinali, fiind responsabili pentru transmiterea senzaţiilor către sistemul nervos central - în special în ganglionii spinali dorsali (de-a lungul măduvei spinării), şi ganglionii cranieni (precum ganglionul trigemen).

 Zona zoster

Apare mai târziu în viaţă, prin reactivarea virusului latent din organism. Se manifestă printr-o erupţie dureroasă localizată pe o zonă a pielii, de obicei pe o parte a trunchiului sau feţei. Este mai frecventă la persoanele în vârstă sau la cele cu un sistem imunitar slăbit.

viewscnt