În fiecare an, 4 februarie este marcată ca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se împlinesc douăzeci şi şase de ani de la semnarea Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu (WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la baza consolidării eforturilor internaţionale în combaterea acestei patologii majore de sănătate publică.
Conform Sistemului European de Informaţii cu privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar şi gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de cancer şi 50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Proiecţiile indică faptul că îmbătrânirea populaţiei va avea un impact semnificativ asupra incidenţei cancerului până în anul 2040, cele mai importante creşteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică urinară la bărbaţi (+28%) şi al cancerului pancreatic la femei (+24%). Impactul asupra mortalităţii este şi mai accentuat, cu o creştere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20% şi +40%.
La nivel global, creşterea rapidă a incidenţei cancerului reflectă atât îmbătrânirea şi creşterea populaţiei, cât şi modificările în expunerea la factori de risc, mulţi dintre aceştia fiind asociaţi cu dezvoltarea socioeconomică. Fumatul, consumul de alcool şi obezitatea sunt factori determinanţi majori ai poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai importanţi factori de risc de mediu.
În rândul bărbaţilor din România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal şi cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaţilor (comparativ cu 59% la nivelul UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer sunt: cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul de col uterin
În anul 2024, 46 738 de persoane din ţara noastră şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului, evidenţiind impactul semnificativ al acestei patologii asupra sănătăţii populaţiei. Cancerele cu cea mai mare rată de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal şi prostată în rândul bărbaţilor şi cancerul de sân, de colorect şi de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor, incidenţa şi prevalenţa cancerului în România s-au situat sub media UE în anul 2022, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut la investigaţii şi la tratament.
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, marcând tema campaniei internaţionale „United by Unique”, promovată de către Uniunea Internaţională pentru Controlul Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC), este un moment dedicat conştientizării impactului cancerului în comunitate şi necesităţii intensificării acţiunilor de prevenţie, diagnostic precoce, tratament şi sprijin pentru fiecare persoană afectată.
Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 – 2027 plasează oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că experienţa fiecărei persoane legată de cancer este unică. Campania promovează sisteme de sănătate echitabile şi centrate pe oameni, care răspund nevoilor individuale ale persoanelor şi comunităţilor, şi face apel la acţiune colectivă şi coordonată a profesioniştilor din sănătate, familiilor, prietenilor şi întregii comunităţi pentru reducerea impactului global al cancerului.
Pentru a combate eficient această patologie este nevoie de creşterea nivelului de informare privind factorii de risc şi importanţa prevenţiei, de promovarea accesului echitabil la programe de screening şi diagnostic precoce, de susţinere a accesului egal la tratamente inovative şi personalizate, precum şi dezvoltare de servicii adaptate nevoilor individuale, care să încurajeze solidaritatea şi sprijinul pentru pacienţi, supravieţuitori şi familiile acestora.
Această boală, cu un debut adesea insidios şi dificil de recunoscut, rămâne una dintre cele mai temute afecţiuni ale prezentului, din cauza impactului profund asupra vieţii oamenilor. Totuşi, cancerul este în mare măsură prevenibil, poate fi depistat timpuriu şi tratat cu şanse mult mai bune de vindecare. Se estimează că multe tipuri de cancer pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt depistate la timp, iar un procent important (30% – 50%) dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc şi prin acces la servicii medicale adecvate.
Prevenţia reprezintă cea mai eficientă strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane, fără a necesita cunoştinţe speciale sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esenţială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunţarea la acesta, menţinerea unei alimentaţii echilibrate, practicarea regulată a activităţii fizice pentru păstrarea unei greutăţi corporale adecvate şi abţinerea de la consumul de alcool.
În plus, prevenţia secundară, prin depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de screening şi controalele medicale periodice permit identificarea celor mai frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce creşte considerabil şansele de supravieţuire şi de vindecare.
Pentru a răspunde eficient provocărilor generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022, document strategic de referinţă pentru perioada 2023 –2030, aliniat la Planul European de Combatere a Cancerului şi la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Implementarea programelor pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal reprezintă paşi importanţi în direcţia depistării precoce şi a creşterii şanselor de diagnostic timpuriu şi tratament eficient. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri structurale europene pentru modernizarea infrastructurii de diagnostic şi tratament oncologic, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale.
Institutul Naţional de Sănătate Publică este implicat activ în elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor de prevenţie, screening şi cercetare în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de sănătate publică centrat pe oameni şi orientat spre rezultate.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Naţional de Sănătate Publică se alătură eforturilor europene şi internaţionale de informare şi conştientizare a impactului cancerului asupra societăţii şi invită profesioniştii din domeniul sănătăţii şi populaţia generală să se implice activ în promovarea prevenţiei, a unui stil de viaţă sănătos şi a sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.
Fiecare experienţă este unică!
Bibliografie
- https://www.worldcancerday.org/the-campaign
- https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/
- OECD/European Commission (2025), Profil de ţară privind cancerul: România 2025, Profiluri de ţară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
- OECD/European Commission (2025), EU Country Cancer Profiles Synthesis Report 2025, EU Country Cancer Profiles, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.
- https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
- https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024 11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf
- https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
SURSA: Institutul Naţional de Sănătate Publică
